Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acoglidòre , agt, nm: acollidore, acudhidori, acuglidori, collidore, gullitore Definition chi o chie arregollet cosas a s’atenta o serbit a ndhe arregòllere, o po dha mantènnere chistia Synonyms e antonyms arregollidori Etymon srd. Translations French ramasseur English picker Spanish quien o que recoge Italian raccoglitóre German Sammler.

acoglídu , pps, agt: acollidu, aculliu Definition de acoglire, acollire; chi est tentu contu, contivigiau, chistiu Synonyms e antonyms acoltu 2. Translations French ramassé English picked Spanish recogido Italian raccòlto German aufgelesen, empfangen.

acogliénsia , nf: acogliéntzia Synonyms e antonyms acasàgiu, retzida.

acogliensiài , vrb Synonyms e antonyms acasagiai.

acogliéntzia acogliénsia

acoglièra , nf: acugliera Definition su ndhe arregòllere s'incúngia Synonyms e antonyms arragota, cabigiulada, collida / ancúngia, incunzada Sentences s'acogliera de s'olia si comintzat a primos de santandria Etymon srd.

acoglíre , vrb: acollire, acolliri, aculli, acullire, aculliri, aggoglire, aggollire, agoglire, coglire* Definition bodhire cosa de terra e pònnere in istrégiu o in àteru logu adatu, fintzes po dha chistire; arrecire gente a domo fintzes po agiudu, amparu, contivigiare su fedu piticu / pps. acoglidu Synonyms e antonyms acabarrare, acabidae, acasagiai, ammuntonae, arragolli, aunire, balanzare, bòdhere, chistie, frànghere, imparai, ingòllere, remonire, tòdhere | ctr. foliai, frundhire, iscavulai Sentences la bido acoglindhe rosas, gesminos e lizos ◊ acoglire sas peràulas de Deus ◊ fiaus aggollindhe landhe in su monte ◊ tziu Efisedhu at iscritu sas cantones suas chi si ammentaiat e sas chi at pótidu agoglire de àteros 2. sas de Talana beniant a bidha e fut cussas puru a las aggollire ◊ candu is crabas cumentzant a si afillai tocat de andai avatu po aculliri is crabitus ◊ cuss'ègua de sorri tua si nci at bogau, ma mammai gei s'at acolliu bèni (B.M.Aresu)◊ andendu andendu pentzà a cumenti m'iant acollí su babbu e sa mamma Translations French accueillir English to receive Spanish recoger, acoger Italian accògliere German auflesen, empfangen.

acogodàu , agt Definition nau de ccn., chi est orrúbiu che pudhu (cogoti), arrubisconau (fintzes po arrennegu, múngia) Synonyms e antonyms improboristau, impudhighinadu Sentences issu est totu acogodau e sa sorre dhu pigat cun sas bonas, nàndhebi ca no bi est su tantu de si arrennegare (C.Frau).

acogolidàu , agt Definition chi est fatu a cogólidu, atundhadu Etymon srd.

acogonàdu acoconàu

acogonàre acoconàre

acogorài , vrb Definition fàere pomentu, orruga, a incodau Synonyms e antonyms impedrare, incoduai.

acogorostàdu , agt Definition chi portat crogorista, a crogorista bella, nau de pudhas e pudhos; nau de unu, fintzes chi est infrascau, tzacau, arterau (o chi deasi paret de cantu est animosu, sanu e forte) Sentences pretendhes chi sa pudha ti criet torra ma mancu bi penses: ndhe as àere su prou mancari siat acogorostada 2. su padre at rispostu acogorostadu che pudhu zagaradu ◊ comente faghides, compare, a tènnere sos pisedhos sempre cuntentos e acogorostados? Etymon srd.

acogovedhàu acocovedhàu

acogudhàdu , pps, agt: acugudhadu, cogudhadu Definition de acugudhare; cun su cugudhu, chi portat su cugudhu; fintzes postu totu a unu, a muntone; nau de s'aera, chi est ammontada de nues Synonyms e antonyms annuadu, cuguzadu / ammuntonadu 2. sa fémina fit cun s'issallu acogudhada coment'e unu bobboi ◊ est totu acogudhadu cun unu cabbanu e unu cugutu 3. cun unu pagu de ratos fines acugudhados apare at iscomintzadu a allughinzare su fogu 4. si bidiat su celu acugudhau e s'intendiat arretronendi atesu Translations French encapuchonné English hooded, covered Spanish encapuchado, cubierto Italian incappucciato, copèrto German eine Kapuze aufsetzen.

acoidài, acoidàre , vrb: acoitai, acoitare, acuitai, acuitare, coidai Definition fàere sa cosa in lestresa, cantu prima, a presse Synonyms e antonyms apressare, illestrire, incoire | ctr. istentare Sentences s'atóngiu acoidendi pesat unu lentzoru niedhu de nuis ◊ tocat a s'acuitai ca no s'aspetant ◊ issu si fut acoitau a crocai ◊ acoita a torrai! ◊ acoitaisí a si ndi andai! ◊ acoitate ca tenzo de fàchere su pranzu! Etymon srd. Translations French presser English to hurry Spanish apresurarse, darse prisa Italian affrettare, fare in frétta German sich beeilen.

acoídu , nm Definition pentzamentu, pistighíngiu Synonyms e antonyms apinnicu, coidade, pedine, penciamentu Etymon srd.

acoighinàdu , agt: coighinadu Definition nau de ccn., chi at pigau cotura, chi at bufau a tropu de dhi pigare sa conca Synonyms e antonyms acogau, ammuscau, cotu, imbreacu Etymon srd. Translations French ivre English drunk Spanish borracho Italian ubriaco German betrunken.

acoigiàe acogiài

acoilàda , nf Definition su acoilare, sa torrada a cuile, a s'acoiladórgiu.