Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acolligíre , vrb: acollizire, acollozire, acullozire Definition giare acollozu, acasàgiu, fàere bènnere o intrare a domo a unu; intrare a unu logu po istare, crocare Synonyms e antonyms acasagiai, acatai 1, acoglire, arretzetare, carinnare, frandhigare | ctr. caciare Sentences Deus l'apat in chelu acollozida! ◊ si a domo tua benit su pógheru acullózilu e cossòlalu! ◊ dhus iat acolligius chin totus us onores 2. li aprontamus un’aposentedhu, bi ponimus unu letu, una mesa, una cadira a ghetu chi si che podat acollizire Etymon srd. Translations French loger English to give hospitality Spanish acoger, hospedar Italian ospitare German unterbringen, Gastfreundsch aft gewähren.

acollíre, acollíri acoglíre

acollizíre acolligíre

acollocàre , vrb: collocai Definition pònnere o assentare sa cosa in logu suo; giare acollocu Synonyms e antonyms acabidae, assantai, assetiai 1, pònnere | ctr. leare, picare Sentences a tiu Cischedhu li pariat de èssere intradu in su Parnasu pro si che acollocare in sa punta piús alta de s'Elicona (S.Patatu) Translations French placer English to set Spanish colocar Italian collocare German stellen, legen.

acollóchiu , nm: collóchiu Definition atóbiu de duas o prus personas po si foedhare Synonyms e antonyms acaramentu, acraramentu, incontra Etymon srd. Translations French entrevue English talk Spanish coloquio Italian collòquio German Unterredung.

acollócu , nm Definition logu inue si pònnere o istare po allogiare Synonyms e antonyms acollozu Sentences che intrant a sa nave e luego chircant acollocu ◊ tue mi as dadu un'acollocu canno mi as agatadu crocadu foras! Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish amparo Italian ricóvero German Unterkunft.

acollozíre acolligíre

acollózu , nm: acullozu Definition logu inue istare a crocare Synonyms e antonyms pasada / acasàgiu, ospedàgiu 2. un'ateruna die su pedulianu torrat e dimannat limússina e acullozu Translations French hospice English lodging, hospice Spanish refugio donde dormir Italian ospitalità, ospìzio German unterbringen, Gastfreundschaft gewähren.

acóllu , nm Definition su acollai, acollare, fintzes su giare un'incàrrigu; sa màchina de ferrare, ue si acàpiant is boes po dhos mantènnere firmos / èssiri in a. (nau de animali)= zuntu, presu tirendhe, in tira Synonyms e antonyms acolladura, acollamentu Sentences s'acollu si faghet betendhe una fune a su trugu de sos tentorzos in domadura pro los muntènnere prus paris, a prus de su zuale ◊ barighèndheche in sa serra, s'ebba l'apo isolta dae s'acollu ◊ su burricu est a dí intera in acollu ◊ nci ant a èssi ordinagus e lorus po acollu Etymon srd.

acóllu! 1 acódhu!

acolomài acalamài

acolombràre acolembràre

acolomía , nf: acolumia Definition totu su chi pertocat su trebballu, su produire css. bene chi podet serbire a calecuna cosa; su impreare sa cosa chentza ndhe perdimentare, impreandhondhe su tanti chi bastat, su prus pagu chi si podet Synonyms e antonyms aorru, economia, rispàrmiu, stràviu Etymon itl. colomia.

acolomizadòre , agt Definition chi giaet cura po no ispèndhere prus de su chi serbit e no perdimentare sa cosa Synonyms e antonyms aculumiosu, aorradori, arrisparmiosu | ctr. ispennijolu.

acolomizàre , vrb Definition impreare sa cosa chentza ndhe perdimentare, solu su tanti chi bastat Synonyms e antonyms aorrai, arresparmiai, istraviare 1, rinzare | ctr. ispeldisciare Etymon srd. Translations French économiser English to economize Spanish economizar Italian economizzare German sparen.

acolondràre , vrb Definition trubbare a logu serrau, a mandra, a s’acorru Synonyms e antonyms acorrae 1, arrocare Sentences atatos paschent in mesu de sas… càscias acolondrados che masone in loza ◊ ant acolondradu su bestiàmine a su muru Etymon srd.

acolostài , vrb: acolostrare Definition bufare late de pegos giai príngios, pònnere o giare a bufare colostu; fàere che colostu, nau de su late chi ponendhodhu a còere si morit, si acasat Etymon srd.

acolostràdu , pps, agt: acolostrau Definition de acolostrare; fatu a colostru, de pàrrere colostru, nau de su late Synonyms e antonyms cdh. aculustratu.

acolostradúra , nf Definition su acolostrare Synonyms e antonyms Etymon srd.

acolostràe, acolostràre acolostài