afrizíliu , nm Definition cosas de fríere: cosas de pagu contu / no zúchere mancu a. = no portai unu nudha 2. arrítzala sa conca, zòbanu chi chircas s'afrizíliu [trad. speranza] in cocones indeoraos de banos contipizos! ◊ est chertorandhe afrizílios de crarore Etymon srd.
afrizíre afligíre
afrizíre 1 afizíre
afrizítu, afrizíu afligídu
afrochedhadòre , agt Definition chi afrochedhat, chi istat sèmpere afrochedhandho Sentences mi faghent a ríere custos poetas afrochedhadores! Etymon srd.
afrochedhadúra , nf Definition manera de fàere is cosas afrochedhandho, su afrochedhare Etymon srd.
afrochedhàre , vrb: afrochillai,
afrochillare Definition
pònnere frocos, fàere bella una cosa ponendhodhi frocos, fetas
Synonyms e antonyms
aflochitai,
frochillare,
imbitai,
infiochitare
Sentences
su tempus ti at afrochillau de scabudu! (D.Erriu)
Etymon
srd.
Translations
French
enrubanner
English
to beribbon
Spanish
adornar con lazos
Italian
infiocchettare
German
mit Schleifchen schmücken.
afrochedhàre 1 , vrb Synonyms e antonyms
aciapuciae,
aciarollai,
improdhai,
indrovigare
Translations
French
gâcher,
travailler grossièrement
English
to mess up
Spanish
chapucear
Italian
lavorare in modo disordinato e confusionàrio
German
unordentlich arbeiten.
afrochedhéri , agt, nm Definition
chi o chie faet is cosas a afrochedhadura, male, a improdhu
Synonyms e antonyms
abbunzosu,
aciaputzadore,
aciorodhosu,
ciaputzeri,
coredheri,
improdheri,
indrovigosu
2.
biada a tie, chi ischis totu, fichida e afrochedhera! (M.Danese)
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
afrochillài, afrochillàre afrochedhàre
afrochitài , vrb: afruchitare Definition púnghere a frochita, pigare a frochita sa cosa, papandho; foedhandho in cobertantza, fintzes cobèrrere Sentences su sonu chi faint afrochitendi, candu papant, parit de intendi sonalla de brebeis! 2. oe no dhue at bisonzu de abbarrare afruchitandhe tra pobidhu e muzere po fàere fizos! (M.Deiana) Etymon srd.
afrochitài 1, afrochitàre aflochitài
afrodhadòre , nm Synonyms e antonyms afrascadore, arrebuseri, fraitzu, imbodhiosu, imbusteri, inganneri, mandragheri, trampisteri, trobedheri Etymon srd.
afrodhadúra , nf Synonyms e antonyms afrodhamentu Etymon srd.
afrodhaméntu , nm Definition su afrodhare Synonyms e antonyms afrodhadura Etymon srd.
afrodhàre , vrb: afrodhiare 1 Definition pigare s'àteru a ingannu, a imbrógliu, cun afródhios Synonyms e antonyms abbovai, abbuvonare, coglionai, colovrinare, imbelecare, imbusterai, improsae, ingannai, istusciare, piocai, scafai, trampai Sentences su coro s'intostat che preda, sos ocros s'intinghent de iscuru, sa mente, afusada, si afrodhat in tristos fundhacos de fele Etymon srd.
afrodhiài, afrodhiàre , vrb Definition
fàere sa cosa chentza atuamentu, chentza tinu, foedhare a s’afaiu, cun pagu cunsideru; su si fichire in dónnia cosa chentza mancu èssere capatzos e chentza dhis interessare, istare criticandho
Synonyms e antonyms
abbodhetai,
aciarollai,
atrodhionai
/
cotulare,
infrichiri,
infruncuai,
intraudhare,
intraudhulare,
intraugliare
/
criticai
Sentences
a afrodhiai e a nai mali de sa genti gei seis capatzas!
2.
chie no at it'e fàghere s'afródhiat sempre in sos fatos de sos àteros (P.Casu)◊ cussa tzia est sèmpere afrodhiendhe e chirchendhe a chie non la chircat
Etymon
srd.
Translations
French
jaser,
jacasser
English
to chat
Spanish
chapucear,
charlar
Italian
ciarlare
German
schwatzen.
afrodhiàre 1 afrodhàre
afrodhiéri , nm, agt: afrudhieri,
frodheri Definition
chi totu bolet ischire, bíere, abbaidare, o fintzes chi leat a frandhigu po dhi giare cosa; si narat puru de unu chi ponet manu in dónnia cosa, si nche fichit ma no ndhe faet bene manc'una, o fintzes chi si credet prus de su chi est, chi bolet fàere cosas prus mannas de su chi podet
Synonyms e antonyms
culedhu,
cumprubosu,
fichete 1,
frobbitzeri,
frulciaculu,
imbertziu,
imbistiritzu,
pertusaju,
turudheri
/
fatitàgiu
Sentences
is óminis, candu si acatant chi una fémina est tropu afrodhiera, circant de s'ispassiai e diventant iscundius ◊ is olionàrgius frorius s'incrarant in s'àcua achietada che piciocas afrodhieras ◊ afrodhieri, sa màchina noa dh'iat a fai biri a totus! ◊ afrodhiera, est sempri totu anedhus e arrecadas! ◊ sa minore fit pitzinnedha afrudhiera semper fachendhe e nandhe e cheriat tocare totu
2.
maradita siat, afrodhiera: no si pòngiat issa, puru, a mi agiudai!…◊ chini abarrat sempri a giru est genti afrodhiera chi no tenit gana de trabballai
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
fouinard,
brouillon
English
intruder,
messer
Spanish
entrometido,
chapucero
Italian
ficcanaso,
pasticcióne
German
Topfgucker,
Pfuscher.
afrodhiósu , agt Definition chi est leau de sa gana de fàere calecuna cosa, chi tenet pistighíngiu, presse meda, furighedha Synonyms e antonyms apedhiosu, pistichinzosu, schinitzosu, spedhiosu / cdh. afrodhiulatu Sentences a tempus de gioventudi seus totus afrodhiosus de fastigiai! Scientific Terminology ntl Etymon srd.