alivésu , agt Definition its, indelvesu? Sentences [s'at betadu sa manu a nàdigas a si tenner unu púlighe] oh fiza, cumportada ti ses che alivesa in vist'a totu: t'esseras retirada pro no dare unu símile ciacotu! (Pinna)
aliviài , vrb: alliviai,
alliviare Definition
giare acunnortu, fàere prus lébiu unu dispraxere
Synonyms e antonyms
aconnoltare,
cufortare
/
alixerai,
allebiae,
illebiare
Sentences
alliviare sos fastizos ◊ s'isciéntzia allíviat sa suferéntzia de su mundu
Etymon
spn.
aliviar
Translations
French
réconforter
English
to console
Spanish
aliviar
Italian
confortare
German
trösten.
alixàndru alisàndru
alixerài , vrb: alligerai, allixerai, ligerai Definition fàere prus lébia una suferéntzia, unu dispraxere Synonyms e antonyms aliviai, allebiae, illebiare / allezerire, illezerigare, illixerai Sentences su siléntziu, a bortas, mi alligerat sa pena ◊ tui ses santa chi alligeras dogna pesu ◊ apu cantau po allixerai sa faina 2. bah, andeusindi, aici alligeraus su logu ca cumentzaus a istrobbai! Etymon spn. aligerar.
alixèrta alighèlta
alíxi aíxi
alizànza alisàgna
àlla!, allà! , iscl Definition
(fintzes allae!), isclamu, si narat po meravíglia e arrennegu: m'abbàida a bídere, oh!
Synonyms e antonyms
allabai!,
allazi!,
lampu!,
mih!
/
allodhu!
Sentences
alla ca dhui nd'aiat de prendas e orerias! ◊ alla, pobidhu miu, candu mai ti at a èssi nóxia s'àcua!…◊ alla, ite mi contas? ◊ alla it'ómini tontu! ◊ alla ite fémina atzuda, oh! ◊ alla ite amore folte su chi ponzei a tie!
2.
allà su mortu torrau a biu!◊ alla sa rughe de Gavinu!
Etymon
srd.
Translations
French
diable!
English
good heavens
Spanish
¡caramba!,
¡córcholis!
Italian
càpperi!,
cànchero!
German
Donnerwetter.
allabài alabài
allabài 1 , vrb Definition avertire, nàrrere a giare atentzione, nàrrere labai!; rfl. fintzes incrubare / allabadidha! = càstia!, abbàida!, allabaisidha! = castiai, dade tentu!; allabaisí cun ccn. = istare atentos de no dhi fàere male Synonyms e antonyms abertire Sentences Branau si at allabau a no fai sumbullu cun is crapitas ◊ su piciochedhu prenit is tinteris de is cumpàngius allabendusí a no istidhiai in gíriu (F.Pilloni) 2. allabadidha ca no est cosa de piciochedhus: su binu lassadhu bufai a is mannus! (M.L.Serpi) 3. allabadí ca assinuncas atumbas sa conca in custa galleria aici bàscia!◊ gopai s'allabat cun sa pobidha po no abarrai gràvida! Etymon srd.
allabàntza alabànsa
allabantzài alabansàre
allabàu , agt Definition de allabai 1 / tènniri a. = presente, postu a notu, coment'e abbaidadu Sentences tengat allabau ca su fuedhai miu est su campidanesu de Barúmini.
allabentàda , nf Synonyms e antonyms allabentamentu Etymon srd.
allabentadúra , nf Definition
su allabentare
Etymon
srd.
Translations
French
étourderie
English
rashness
Spanish
atolondramiento
Italian
sventatàggine
German
Leichtsinn.
allabentaméntu , nm Synonyms e antonyms
allabentada
Etymon
srd.
Translations
French
étourderie
English
recklessness
Spanish
atolondramiento
Italian
sventatézza
German
Leichtsinn.
allabentàre , vrb rfl Definition
essire allabentaos
Synonyms e antonyms
illabentare
Etymon
srd.
Translations
French
devenir bête,
s'étourdir,
se distraire
English
to become careless,
fool,
reckless
Spanish
volverse bobo,
atolondrado
Italian
diventare sciòcco,
sventato,
sbadato
German
leichtsinnig,
zerstreut werden.
allabentàu, allabentiàu , pps, agt Definition
de allabentare
Synonyms e antonyms
abbambanau,
abentau,
disatinau,
fogliadu,
illabentau,
irbentiadu,
iscabiladu
2.
issa currendhe, sicomente est allabentada, podiat trabbucare male ◊ isprapadha is ogus e giai atentzioni po no ingolli a caincunu cun s'ispadinu, ca tui ses mesu allabentiau!
Scientific Terminology
ntl
Translations
French
étourdit,
distrait
English
reckless,
rash
Spanish
atolondrado,
descuidado
Italian
sventato,
sbadato
German
leichsinnig,
zerstreut.
allabentinàu , agt: allevantinau Definition
nau de gente, chi no tenet firmesa
Synonyms e antonyms
variadori
Sentences
mi parit ca tui ses mesu allabentinau!
Etymon
srd.
Translations
French
inconstant
English
unsteady
Spanish
inconstante,
mudable
Italian
incostante
German
unbeständig.
allabéntu , nm Definition
manera de fàere is cosas cun pagu atentzione
Synonyms e antonyms
abbambanamentu,
disatentzione,
illabentu,
sbeliadura,
sbéliu,
sbentiadura
Sentences
ghira sa zanna abbellu abbellu, ca pro s'allabentu tuo mi nche ischidas su pitzinnu!
Etymon
srd.
Translations
French
étourderie
English
rashness,
recklessness
Spanish
atolondramiento,
descuido
Italian
sventatézza,
sbadatàggine
German
Zerstreutheit.