allabràu , agt Definition chi est o istat a murru bocau, chi costumat a si ammurrionare, a si ofèndhere Synonyms e antonyms ammurrionadu, ammusciadu, primmósigu | ctr. allegru, pregiosu Etymon srd.
allàbu alàbu
allacàda , nf: allancada Definition genia de atrotigadura po isfortzu, cropu, orrutòrgia o àteru (ma si narat de gente puru candho essit a gobba po pesu chi leat o becesa) Synonyms e antonyms abbugnadura, addordigada Sentences at tentu un'allacada a sas costas Etymon srd.
allacadúra , nf Definition su allacare Synonyms e antonyms allacada Etymon srd.
allacàja , nf Synonyms e antonyms serbidora.
allacàju alacàgliu
allacaméntu , nm Synonyms e antonyms
allacanadura,
allacanamentu,
allacanonzu,
ispoderimentu,
sfinighimentu
Etymon
srd.
Translations
French
faiblesse,
langueur
English
weakness
Spanish
debilidad
Italian
debolézza,
languóre
German
Schwäche.
allacanàdu , agt, pps: allacanau Definition
de allacanare; chi est chentza fortzas, coment’e cédiu, lecu
Synonyms e antonyms
ilgherradu,
illacainzau,
isbagazadu,
smardoscinau
/
abbrebesciau,
acalamau,
allechiau,
allizadu,
ammalmiadu,
ammortiginau,
ammustiau,
pribissiu
| ctr.
feurràciu,
friscu
2.
s'úrtimu tempus, candu s'est arrimau, fiat totu allacanau ◊ ses totu allacanau, sempri bufendi ◊ lah chi dèu no seu ni allacanau e ni mortu! ◊ fut sicu e allacanau che unu losíngiu de candela ◊ biendi sa pipia totu allacanara su babbu s’est acicau
Translations
French
flétri,
épuisé,
abattu
English
flabby,
exausted,
withered
Spanish
ajado,
mustio
Italian
appassito,
spossato,
móscio
German
entkräftet,
schwächlich.
allacanadúra , nf Definition
su allacanai; su èssere allacanau
Synonyms e antonyms
allacamentu,
allacanonzu,
allecadura,
apistixonadura,
fiachesa
2.
de turmentai no eus mai a acabbai, circhendu sempri fintzas a sa dí de s'allacanadura (M.Artizzu Congiu)
Etymon
srd.
Translations
French
flétrissure
English
withering
Spanish
marchitamiento,
ajamiento
Italian
avvizziménto,
floscézza
German
Schlappheit.
allacanàe, allacanài , vrb: allacanare,
allecanai Definition
si narat foedhandho de gente, animales e matas chi funt cédios, lecos, chentza fortza po mancamentu de abba, po immarritzone, o àteru, de erbas e matas chi si che fúrriant o incrubant candho faet bentu forte; trebballare cun afannu, a cantu si dha podet fàere, tribbulare meda, fintzes torrare àlidu a pelea e a sa lestra, assupandho
Synonyms e antonyms
acalamai,
addormicare,
allebigiare,
allechiai,
ammustiai,
caugai,
ifrachire,
inflachèssiri,
irdebbilitare
/
fritire,
muciare
/
acaogare,
afandhare,
afauciae,
assupai,
sufratare
Sentences
su sicori allàcanat erbas e floris ◊ seu totu allacanau de sa basca
2.
aia iscavadu sa domo allacanendhe e mi so mortu de manu mia ◊ t'ismermu e ti allàcanu! ◊ ànima e corpus mi at allacanadu lassèndhemi tristu e isconsoladu (S.Baldino)
3.
a brincos che la ponzeit in bidha, a limba fora allacanendhe che cane de catza (G.Addis)◊ sos canes fint isterrujados in s'umbra, allacanendhe a limba a fora
Translations
French
languir,
affaiblir
English
to languish,
to weaken
Spanish
debilitarse
Italian
languire,
infiacchire
German
schmachten,
ermatten.
allacanài 1 , vrb: allacanare 1,
allacanari,
lacanare Definition
tènnere is làcanas acanta de pare, nau de logu e proprietàrios; betare apare cosas foedhandho
Synonyms e antonyms
alindare,
aorare,
atremenai,
stremenai
Sentences
is terras suas allàcanant a sartu de un'àtera bidha
2.
isse est imbreacu e sos cumpantzos rident a totu su chi est allacananne ◊ unu chi iscriet, si no istat atentu, nche potet essire in contos torratos a contare o istare allacananne nudha
Etymon
srd.
Translations
French
confiner
English
to border (on)
Spanish
lindar,
confinar
Italian
confinare (èssere confinanti)
German
grenzen.
allacanaméntu , nm Synonyms e antonyms
allacamentu,
allacanadura,
allacanonzu,
ammortosinadura,
amotroxinamentu,
arrematu,
fiachesa,
inflachimentu
Etymon
srd.
Translations
French
flétrissure,
affaiblissement
English
withering,
weakening
Spanish
debilitamiento
Italian
appassiménto,
infiacchiménto
German
Entkräften.
allacanaméntu 1 , nm Definition su allacanare, su tènnere làcanas de unu logu impare cun àteru Sentences Austis tenet allacanamentos cun Teti, Tíana, Sòrgono, Ortzai, Neoneli, Nughedu e Ortueri Etymon srd.
allacanànti , agt: lacanante* Definition chi est a làcanas apare, a làcana in mesu Synonyms e antonyms afrontante, giuriscongru, lacanarju.
allacanàre allacanàe
allacanàre 1, allacanàri allacanài 1
allacanàu allacanàdu
allacanónzu , nm Synonyms e antonyms
allacamentu,
allacanadura,
allacanamentu,
bàtima,
sufrata
Etymon
srd.
Translations
French
essoufflement,
épuisement
English
breathlessness,
ousting
Spanish
jadeo,
postración
Italian
affanno,
spossatézza
German
Atemnot,
Erschöpfung.
allàcanu , nm Synonyms e antonyms allacamentu, allacanadura, allacanonzu Sentences totinduna iscumpareit onzi allàcanu de carena e li torreit su briu Etymon srd.
allacàre , vrb Definition fàere a lacu, a bisura de canale, nau de cosa lada Synonyms e antonyms aggatare, agiogulare 1, allachedhare, ammacigai, atzumbarare, atzumbonare Etymon srd.