A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

alluchitadédhu , agt Definition nau de ccn., chi at bufau meda, chi est alligru a binu Synonyms e antonyms abbenzinadu, allegrútzulu, alligrognu, inciadiu, pischiliau Etymon srd.

alluchitàe, alluchitài alluchetàre

alluchitàtu, alluchitau alluchetàu

allucidài , vrb: lucidai Definition fàere lúghidu unu trastu frigandhodhu cun calecuna cosa Synonyms e antonyms alluxentai, illustrare Sentences tres anedhus de òru nci dhus betu a sa tinta po dhus allucidai…

allucionàre , vrb Definition èssere a ispédhiu de calecuna cosa, mescamente de fémina o de ómine.

allucoràre , vrb Synonyms e antonyms illucherare, illugare, illughire, iscrariai Sentences duos candhelobbres allucorabant sa cara de su mortu Etymon srd.

alludài , vrb: ludai* Definition intrare su carru cun is boes a mare Synonyms e antonyms impogiare, impischinare Translations French envaser, s'enliser English to swamp Spanish atascarse, sonrodarse Italian impantanare German im Schlamm versinken.

alludràe , vrb Synonyms e antonyms afangaciai, illudrare, illudrionare.

alludratzàre , vrb Definition intrare a su ludrau, imbrutare de ludrau, de ludu Synonyms e antonyms ammodhocare, illudratzare Etymon srd.

alludraxàu , agt Definition chi est brutu de ludu, de terra Synonyms e antonyms alludrigonau, illudrau, ludrigonau Sentences fut arendu e portat fintzas sa cara alludraxada.

alludrigonàu , agt Definition chi est brutu de ludu (o fintzes de àteru) Synonyms e antonyms alludraxau, illudrau, ludrigonau Sentences gei ti ses afadosau, totu alludrigonau, garrigendi cun is procus! (T.Addari)◊ no fait a intrai a domu totu alludrigonau ◊ ses totu luntu e alludrigonau de su binu chi as bufau!

alludrinàe , vrb Definition fàere su logu a ludu, a lotzinas Synonyms e antonyms allacorgiae, ammodhocare Etymon srd.

alluègus , avb: illuegu, lueco* Sentences incumentza de alluegus etotu! (Gn.Piu)

allúere , vrb: allúghere, allui, allúiri, alluri, allúxiri Definition fàere cumenciare a tènnere (su fogu), a giare lughe (una lampadina): nau de ccn., chi luego si leat arrennegu / pps. allúghidu, allutu Synonyms e antonyms achèndhere, allumae, atzèndhere, incèndhere | ctr. bochire, studai Idioms csn: allúghere sa fatza a iscavanadas = pigai a bussinadas a faci; allúiri a unu = bogai fogu, nàrrere male de unu, bogàreli cosas chi no sunt Sentences allughe sa lampadina ca semus a s'iscuru! ◊ su manzanu in zerru sa prima cosa est de allúghere su fogu ◊ su fogu no alluit, no pigat pampa ◊ depis alluri su fogu po cori sa cosa 2. ti allugo sa fatza a iscavanadas, si no mi l'agabbas! ◊ chi volet in s'aera su chisinu, sas molas allughídebbos in focu! 3. issa fiat su masedúmini fatu a persona, su pobidhu si alluiat po dónnia cositedha Etymon srd. Translations French allumer English to light (up) Spanish encender Italian accèndere German anzünden, einschalten.

alluevógu , nm Definition erba, frore de Santa Maria o de Santu Zuvanne, genia de erba linnosa, fragosa meda, fine, bona po allúere fogu, abbruschiare is procos, ma fintzes coment'e meighina po prus de unu male Synonyms e antonyms abbruschiadinu, alchemissa, calecasu, mortidhus, muntedhos, murgueus, simu, usciadina / cdh.buredha Scientific Terminology rbl, rbc, Helichrysum italicum Etymon srd. Translations French hélichryse, immortelle d'Italie English helichrysum Spanish curry, siempreviva Italian elicriso German Italienische Strohblume.

alluevógu 1 , nm Definition iscova de argiolas o mundha domos, una genia de erba linnosa, fragosa, bona po iscobarzolas e auscare porcos Synonyms e antonyms alacasu, bronzedhu, cocici, locasu, luchitu, lucrexu, mummueu, ossassi, spinedopis Scientific Terminology rbl, Stachys glutinosa.

allufiadòri , agt, nm Definition chi o chie papat meda Synonyms e antonyms bentranu, guturrosu, ispuntineri, mangiufoni Sentences cussa est una cambarada de allufiadoris: gi est cosa de dhis donai a papai!… Etymon srd. Translations French bambocheur English guzzler Spanish tragón Italian crapulóne German Schwelger.

allufiadúra , nf Definition papada manna, de cosa meda Synonyms e antonyms allufiamentu, arrefega, rebbota, sassada, sgallupu Etymon srd. Translations French bombance English gluttony, guzzling Spanish comilona Italian cràpula, gozzovìglia German Schwelgerei.

allufiài , vrb Definition papare cun allurpimentu, a s'airada, a meda Synonyms e antonyms acamufai, atafiai, bentugare, mangiufai, scantusciai Sentences su Virrei, sassau de mangiusta, si allúfiat de aligusta! (L.Aresu) Translations French faire ripaille English to glutton Spanish devorar, tragar Italian divorare, crapulare German schwelgen.

allufiaméntu , nm Synonyms e antonyms allufiadura, arrefega, sassada, sgallupu Etymon srd.