abbreboliàre, abbrebugliài, abbrebulài, abbrebullài abbrabugliài
abbrébulu abrebúliu
abbrébus abbrébius
abbrecaciài , vrb Definition ingòllere a codhu, in bratzos is criaduras piticas, is pipios.
abbrecàre , vrb Definition imbeciare, nau de is linnas / bratos abbrecaos = arrampus imbeciaus Synonyms e antonyms assenecare, imbeciai, imbecrare Etymon srd.
abbredhulàdu , agt Definition chi est giau a su giogu, chi istat sèmpere giogandho Synonyms e antonyms agiogatzadu, agioguladu, giogaritzu, ingiogansau Scientific Terminology ntl Etymon srd.
abbrédhulu , nm Definition
ccn. cosa po giogare
Synonyms e antonyms
belloi,
bibbirollai,
brebbeilledhu,
ciogu,
gioghitu,
stentalogu
Translations
French
joujou
English
knick-knack,
toy
Spanish
juguete
Italian
nìnnolo,
giocàttolo
German
Spielzeug.
abbrefinài , vrb Definition fàere una faina acoitandho, impresse.
abbreggulàre , vrb: abbrengulare Definition
pigare cun abbréngulu
Synonyms e antonyms
ciogare,
giochitare,
imbalai,
imballacai,
ingiogaciai
Sentences
tzertos ti benint cun dultze carignu, si abbréngulant cun tegus e s'ispassant, però posca as a bídere chi ti lassant!
Translations
French
amuser
English
to amuse
Spanish
entretener
Italian
trastullare
German
unterhalten.
abbregiài , vrb Definition alligrare, provare cuntentesa Synonyms e antonyms aggajare 1, allegrare, frogare, prexai | ctr. dispiàchere Sentences prima si ndi abbrègiat ma poi si afastídiat Etymon srd.
abbrembàre , vrb Definition assimbigiare unu a un'àteru, pàrrere su própriu de un'àteru a sa bisura Synonyms e antonyms abbentinnare, aerae, agghentinare, assemizare, assimbigiai Etymon srd.
abbrembicàre , vrb: brembicare Definition leare cumpresa de una cosa o de una chistione, arrennèscere a dha cumprèndhere Synonyms e antonyms cumprèndhere Etymon srd.
abbrembonàdu , agt Definition chi portat brembos, o mermos, arremos mannos, grussos Sentences su giàganu est altu che una roca, abbrembonadu e incherridu che cadhu rude Etymon srd.
abbrémbu , nm Definition su assimbigiare a un'àteru, de bisura Synonyms e antonyms aerada, assemizu, simbillantza Etymon srd.
abbremíri abbramíre
abbrengulàre abbreggulàre
abbréngulu , nm Definition
cosa chi si narat o chi si faet a s'àteru coment'e singiale de istima, de amore; cosa po giogare
Synonyms e antonyms
ammaghiúcuru,
carigna,
crochitzone,
imbímbinu,
losinga,
marieta
/
abbrédhulu,
ciogu,
gioghitu
Sentences
cussa criatura leat s'abbréngulu
2.
bellu abbréngulu s'atómica, mih, a isfàghere su mundhu!…◊ mirades cun cumpassione cudhu pitzinnu chi ispendhet in giogos e abbréngulos cudhu dinari chi diat pòdere ispèndhere in cosas útiles
Etymon
srd.
Translations
French
caresse
English
caress
Spanish
caricia,
mimo
Italian
carézza
German
Liebkosung.
abbrentàda abbentràda
abbrentadúra , nf Definition su si abbrentare, su si prènnere sa bentre a meda; fintzes ufradura a bentre (po sa cosa papada) Synonyms e antonyms afraschedhada, sassadura Etymon srd.
abbrentài , vrb rfl Definition
atrotogiare coment'e bogandho sa bentre, comente faet su linnàmene friscu
Synonyms e antonyms
abbajonare,
allachedhare,
atrotiai
| ctr.
istirare
Scientific Terminology
fst
Etymon
srd.
Translations
French
plier
English
to bend
Spanish
alabearse,
combarse
Italian
piegarsi,
incurvarsi
German
sich biegen.