abbrèssere abbrèschere
abbressidórzu abbreschidórgiu
abbretiàdu , agt Definition its, abbituadu, imbitzadu?, abbretiosu? Sentences ite balet sa boghe mia in terra candho s'umanidade abbretiada est a ponner morte in donzi serra?!
abbretiósu , agt: abbritiosu,
arbitriosu,
arvitiosu Definition
chi tenet abbrítiu, chi si arràngiat a fàere de totu, chi est àbbile, capatzu, de ingéniu, chi si pigat cosa a fàere, chi cumprendhet ca tenet penetra
Synonyms e antonyms
arxentziosu,
faineri,
immentosu,
ingeniosu,
talentosu
/
àbbile 1
| ctr.
dilbritiau
Sentences
creo de èssere abbistu, ischiu, galanu, abbretiosu in conca e in manu ◊ no mancat sa zente abbritiosa chi, chena istúdiu perunu, sanat ossos bogados de pare ◊ paret sestadu dai un'artista abbretiosu ◊ calecunu chi si creiat prus abbritiosu faghiat a porfia a chie faghiat piús mannujos
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
ingénieux
English
ingenious
Spanish
ingenioso,
emprendedor
Italian
ingegnóso,
intraprendènte,
operóso
German
findig.
abbrétiu , nm: abbrítiu,
abrítiu,
arvítziu Definition
abbilesa, fortza, prus che àteru in su sensu de si pònnere a fàere, de no si ndhe asseliare de is cosas
Synonyms e antonyms
abbríchiu,
abreu
/
ardúriu,
balia,
bidória
Sentences
sa sorte mi at dadu sos abbrítios de connòschere su bonu e su malu ◊ cussu no tenit abbrítiu nudha ◊ no est un'abbrítiu mannu a iscúdere unu pitzinnu! ◊ si unu cani atopat unu gatu, su primu abrítiu est de dh'afracai ◊ innanti de mòvere a su monte pigant s’arvítziu de fàiri unu pràngiu ◊ is macus non tenint s’abbrítiu de portai unu sodhu a domu
Translations
French
capacité
English
ability,
talent
Spanish
habilidad
Italian
capacità,
ingégno
German
Geschicklichkeit,
Geist.
abbrevàre abberbàre
abbreviàda , nf Definition s'incrutzare ccn. cosa, pruschetotu iscrita Synonyms e antonyms incurtziada, incurtziadura Etymon srd.
abbreviadúra , nf Synonyms e antonyms incurtzadura.
abbréviu , nm Definition incrutzadura, su fàere prus crutzu, su fàere acabbare innanti / dare s'a. = fai mòrriri innantis de s'ora 2. su telèfono mi tupat sos ojos, che braja de fogu mi suvocat su respiru: sa notíscia mi dat s'abbréviu! (S.Bertulu) Etymon srd.
abbribbidhicàu , agt Synonyms e antonyms apatau, apirpirinadu, apripiedhadu.
abbricàre , vrb Definition pònnere is vitelledhos (bigos) a súere Etymon srd.
abbrichilàre , vrb Definition acorrare is vitelledhos (bigos) in su bigrile Etymon srd.
abbríchiu , nm Definition idea de imbentu, s'arresurtau de un'istúdiu po fàere cosa, idea precisa de su de fàere e comente fàere Synonyms e antonyms abbrétiu Sentences pustis torrat cussu bellu abbríchiu de ci portai s'arrestu a pratza e de ndi fai una pampada de fogu!
abbrigadúra , nf: arvigadura Definition
su orrubiare su ferru ponendhodhu in su fogu fintzes a candho essit agiummai biancu e modhe de dhu pòdere trebballare
Synonyms e antonyms
abbrigamentu,
cardigiadura,
ingrujadura
Scientific Terminology
frr
Etymon
srd.
Translations
French
incandenscence
English
incandenscence
Spanish
incandescencia,
calda
Italian
arroventatura,
incandescènza
German
Glühen.
abbrigài , vrb: abbrigare 1,
abbrigari,
arbigai,
arvigai,
avrigai,
obrigai Definition
orrubiare su ferru in su fogu fintzes a candho essit modhe de dhu pòdere trebballare
Synonyms e antonyms
arrubiai,
cardiare,
cardigiai,
incrabigai,
ingrujare
Sentences
su sole in istade abbrigat fintzes is pedras ◊ arvigai unu ferru in su fogu ◊ s'arroca pariat chi dh'iat abbrigada su ferreri
2.
ananti de unu trébini avrigau, cussu puru est de bonu coru! ◊ at fatu is istampus a su sulitu cun d-unu ferru arbigau
Etymon
srd.
albicare
Translations
French
rendre brûlant,
chauffer au rouge,
à blanc
English
to make red-hot,
to incandesce
Spanish
calentar al rojo,
encandecer
Italian
arroventare
German
glühen machen.
abbrigaméntu , nm Definition
su abbrigare unu metallu fintzes chi essit modhe de dhu pòdere istirare, trebballare
Synonyms e antonyms
abbrigadura,
cardigiadura,
ingrujadura
Scientific Terminology
frr
Etymon
srd.
Translations
French
chauffage au rouge
English
making red-hot
Spanish
calda
Italian
arroventaménto
German
Glühen.
abbrigàre abbigàre 1
abbrigàre 1 abbrigài
abbrigàri abbrigài
abbrigàu , pps, agt Definition
de abbrigai; chi est fintzes biancu de cantu est ammodhigau a fogu
Synonyms e antonyms
àlbigu,
inchesu,
ingrujadu
Translations
French
ardent,
incandescent
English
red-hot
Spanish
candente,
incandescente
Italian
rovènte,
incandenscènte
German
glühend.