A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

blandòni , nm: brandoni Definition genia de cosa po aguantare prantadas is candhelas allutas Synonyms e antonyms aceri, candheleri, candhelorbu Etymon spn. blandón Translations French chandelier English big candlestick Spanish candelabro Italian gròsso candelière German großer Kandelaber.

blandòri , nm Definition su èssere brandhu, nau mescamente de sa manera de fàere de unu Synonyms e antonyms blandhura Etymon srd.

blàndu blàndhu

blandúra blandhúra

blàu, blàvu , agt: brabu, brau Definition genia de colore, prus che àteru asulu cotu Synonyms e antonyms biaitu, bleu, bronetinu, coloricheli, méschinu Surnames and Proverbs smb: Brau Scientific Terminology clr Etymon ctl. blau Translations French bleu bleu clair (ciel) English sky blue Spanish azul celeste Italian azzurro, celèste German himmelblau, hellblau.

bléu , agt Definition biaitu cotu Synonyms e antonyms samegninu Etymon frn., itl. bleu Translations French bleu (foncé) English blue Spanish azul Italian blu German blau.

blindhàdu , agt Definition nau prus che àteru de armamentos de gherra, chi portat arrefortzu po èssere prus de aguantu Sentences oe bi sunt sas naes blindhadas chi resistint a sos siluros.

blò , nm: bròu, burò Definition genia de móbbile a pònnere trastos Synonyms e antonyms cantaranu, cumò.

blocàre , vrb Definition mantènnere firmu, fàere firmare Synonyms e antonyms firmai, tratèniri.

blòcu , nm Definition su firmare, su mantènnere firmu.

blugínos , nm pl Definition genia de pantalones, prus che àteru istrintos, fatos cun orrobba in colore asulu.

blúsa , nf: bruja, brusa, brúsia, bruxa Definition genia de bestimentu de fémina a bestire su bustu, una genia de camisa prus che àteru a chínghere in chintzu aintru de sa gunnedha Sentences cosit brusas e fardetas ◊ sa brusa zughet una mantza ◊ s'ísula nostra abbarrat sempre in mustra che una bruxa betza, catigada (Z.Zazzu)◊ de brusas e malliones ndhe bolent sete parigas su mese ca dhos fúliant! Surnames and Proverbs smb: Brusa Scientific Terminology bst Etymon itl. Translations French blouse English blouse Spanish blusa Italian blusa German Bluse.

bò , nm Definition su bàsciu in su cuncordu Synonyms e antonyms bòbboro Sentences funt cantendi a su contra e bò Etymon srd.

boàda baulàda

boàda 1 , nf: abbuada, buada, bubada, uada, vuvada Definition su logu inue si aprigant, si cuant o si crocant is sirbones; cosa cuada / a buadas = a meda Synonyms e antonyms burda, cala, cuadorzu, fuada, isticarzu, macra, tana Sentences est totu ischirritzadu paret essinne de sa boada (Z.Porcu)◊ su porcrabu fit in sa buada ◊ si ch'est intradu a una buada de chessa ◊ custu buscu fit sa buada de sos sirvones ◊ sos sórighes si che ant fatu sa buada in su sacone (S.Bícchiri)◊ una traschia at acumpanzau su mortu a s'úrtima bubada, a campusantu ◊ pro corcare tenent una buada de fenu 2. sa landhe bi est a buadas Translations French tanière English lair Spanish pocilga Italian covile, cóvo German Lager.

boàle , nm: buale, poale Definition genia de istrégiu, de làuna o de plàstica, po umprire, pigare abba / min. bualitu Synonyms e antonyms caltzida, candharja, gupiale, istagnale, umpuale Sentences Salbadore fuit bénnidu pro azuare a che regòllere s'abba cun buales e padedhas ◊ lea sos buales de s'assucadura a sos porcos! Scientific Terminology stz Etymon ctl. poal Translations French seau English bucket Spanish cubo, balde Italian sécchio German Eimer, Kübel.

boàrgiu, boàrzu , nm Definition chie tenet contu boes Synonyms e antonyms boinàgiu Sentences teniat unu teracu a boarzu Etymon srd.

bobàca , nm Definition bòi de is bacas, su mascu de is bacas chentza crastau Synonyms e antonyms maglioru, trabu 1 Etymon srd.

bobài , vrb: bolai, bolare, borai, volare Definition andhare a bólidu, movendhosi in is aeras; andhare lestros meda, coment'e cosa bolandho; imbolare, betare a una bandha a fuliadura (nau fintzes in su sensu de perdimentare sa cosa), pigare a bólidu; si narat de su crèschere a meda in pagu tempus de unas cantu erbas bogandho sa chima po fàere su frore e su sèmene, de is erbas chi perdent su frore e faent su sèmene Synonyms e antonyms foliai, isperditziai / chimire, folai, indobiri Idioms csn: pesare a bolare = fàghere bolare, fàghere artziare bolendhe; pesare a bolare su dinari, sa cosa = ispèndhere impresse, a meda, finire, cossumare sa cosa in pagu tempus; andai o portai bola bola = in boleos, in lestresa meda de pàrrere bolendhe Sentences sa caldeglina si che fit bolada ◊ is pillonis fiant bolaus ispartzinendusí atesu ◊ s'ómine est nadu pro tribagliare comente sa puzone pro bolare ◊ si fiat pesada a bobai asuba de is crabeturas ◊ donat una puntara de pei e dh'at fatu borai ◊ bola bola si acoilant a pitzus de una mata 2. za at boladu: est andhadu e torradu in d-unu sinnu! ◊ su dinari bois no l'ispendhides: lu pesades a bolare! 3. cussa est àliga, bolancedha! ◊ dh'iat donau unu corpu e nci dh'iat bolau atesu ◊ comente at iscopiadu, sa mina che at boladu sa preda atesu ◊ sa paza che l'at bolada su bentu ◊ a durudduru tzia Mariola, che li at boladu su culu su bentu…◊ cussu nci borat su dinai coment'e s'àcua! 4. in beranu, sa cosa prantada si tenet abba bolat ◊ sa latuca si ch'est bolada ◊ sa beda si ch'est bolada e at fatu su sèmene 5. su bentu forte pesat a bolare fintzas àrbures e caberturas Etymon ltn. volare Translations French voler English to fly Spanish volar Italian volare German fliegen, auffliegen.

bobària , nf Definition nue de bentu forte Synonyms e antonyms boriana, bulione, furione, momonissa, torvellinu, tremizolu, tribizone, turbiana Sentences una bobària furiosa de bentu moimoi fadiat curri itzérrius e prantus de dónnia arratza (Fr.Onnis)