A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

bròssa 2 , nf Definition arena cun orrughedhos de pedra, giarra, cosa de isterratzu, crachina, pedra Sentences ghetai o cobèrriri un'arruga de brossa Etymon ctl., spn. brossa, broza.

brossàre , vrb Definition segare sa brossa, is pigiones de is matas Synonyms e antonyms irbrossare, irfizare, irmarare, ispudhonare Etymon srd.

brossólu barciólu

bróstu bóstru

bròta bròssa

brotadúra , nf Definition su bogare is cambos noos chi faent is matas, nau de àtera cosa puru Synonyms e antonyms ogridura, pillonadura 2. che abba dae pèlcia a brotadura li s'aundhant de prantu sas pupias Etymon srd.

brotài, brotàre , vrb Definition su essire o bogare is cambos noos de is matas; su essire fora de s'abba de una vena Synonyms e antonyms afroghedhare, apillonai, brionare, brionire, broculare, brundhire, ibbrotare, incorumedhai, puzonire, rebbrotai / benai, bundhare, tzurruare Sentences est che àlvure chena piús brotare fruas ◊ sas àrbures sunt brotendhe linna noa ◊ bi at unu fiore brotendhe ◊ sas fruedhas sunt brotendhe torra 2. s'abba budhindhe ndhe brotat su bullu dae su labiolu ◊ ndhe brotat de abba frisca, cussa funtana!…◊ li brotaiat su sàmbene dae nares 3. e cantas curreladas ti faghias cantendhe cantu in coro brotaias! ◊ li brotat dae coro s'augúriu prus bellu ◊ incantos divinos brotat sa terra Etymon ctl., spn. Translations French jaillir, prendre sa source, naître English to spring Spanish brotar, manar Italian scaturire German sprossen, quellen.

brotàle , nm Definition su cambu nou de s'iferta chi at bogau, tentu Sentences pustis de duos annos dai s'infelchidura, su brotale si ch'est fatu longu e si che podet achedhare in giardinu (G.Addis) Scientific Terminology rbr Etymon srd.

brotícu , nm Definition [ o bróticu?] its? Sentences fiat brufuendi che unu broticu e cacendi e isturridendi.

brótu bótu 3

bròtza bròssa

brotzàda , nf Synonyms e antonyms brotzu 1, arrascotu, soru.

brotzàre , vrb Definition nau de su late postu a còere candho est aghedandhosi, fàere a brotzu, a casu, morrere Synonyms e antonyms acasare, aforratzai, arrecotare Etymon srd.

brotzólu barciólu

brotzòne , nm Definition brotzu mannu, genia de lepedha manna Synonyms e antonyms ispadinu Surnames and Proverbs smb: Brotzone Scientific Terminology ans Translations French coutelas English bad knife Spanish cuchillo Italian coltellàccio German großes Messer.

brótzu , nm Definition genia de lepedha a lama unu pagu fàrchina / min. brocitu, brocitedhu Synonyms e antonyms arrasoa, lepa Surnames and Proverbs smb: Brotzu, Brozzu Scientific Terminology ans Etymon ctl. brotxa.

brótzu 1 , nm Definition apustis piscau su casu, est su chi essit de su soru postu in su fogu a imbudhidare fintzes agiummai a puntu de pesare búdhidu Synonyms e antonyms brotzada, arrascotu, martadhu, martzedhu, soru, sorugotu / cdh. bróciu Sentences su sustentu fit a fae e lardu, casu, brotzu e giodhu ◊ si ponzeit a fàghere seadas de brotzu, chi piaghiant a totos tres Surnames and Proverbs smb: Brotzu, Brozzu Scientific Terminology mng Etymon crsn. bròcciu.

brotzuítu , nm Definition asa de broca Sentences cussu portat is cambas trotas che brotzuitus! (M.B.Manconi)

brotzulàre , vrb Definition coment'e fàere a brotzu, nau de sa caciadura chi faent is pipios suendho chi ndhe torrant su late acasadu; nau de sa majonesa faendho, chi si morit, no sighit a fàere.

bròu blò