A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

carrotzéri , nm Definition chie tenet o manígiat carrotzas; oe, mecànicu chi acònciat prus che àteru is partes de fora de is màchinas Synonyms e antonyms cdh. carrutzeri Scientific Terminology prf Etymon srd. Translations French carrossier English coachbuilder Spanish carrocero Italian carrozzière German Karrosseriemechaniker.

carrotzería , nf Definition in sas màchinas (veturas), totu sa parte chi serbit pro cuguzare, serrare Translations French carrosserie English bodywork Spanish carrocería, habitáculo Italian carrozzerìa German Karrosserie.

carrotzínu carrossínu

càrru , nm Definition mezu po pigare cosa, càrrigu, tirau a boes: dhu cumponet un'iscala o cardiga (ananti a punta, su píciu, in sa coa larga mancari metro e mesu e chi faghet de fundhu o isterrimentu cun taulones grussos o mesas), is orrodas (prenas o a ràgios), is gerdas o costanas; nau unu pagu in cobertantza, sa carena de su cristianu, su corpus / min. carredhu, carritu, carrixedhu; s'úrtima mesa in coa de carru = maista de asegus; maistedhas = taulones o mesas minores Synonyms e antonyms càrrulu Idioms csn: unu c. de linna, de cotzina, de laore = unu càrrigu de linna, de lori, su tanti chi dhoi capit in su carru; caminu o ficada de c. = biagarru, logu ue podet colare unu carru; arrèsciri su c. a unu = èssere tupadu, a carru abarrau, no pòdere andhare de su corpus; s'arrisu de is carrus furriaus = su risu chi si faghet po carchi cosa andhada male, dannu; su c. si est arrimanne = so, ses, est, semus imbetzendhe; su Carru ’e sa paza = sa Bia de sa palla, itl. Via Làttea, zenia de ormina de istedhos a meda chi si podet bídere a denote in s'aera, sa galàssia de su sistema solare nostru; su c. de nannai, de Deu, de babbai Cíciu = su tronu; andhare che c. de rena = pàsidu, abbellu Sentences fit massaju cun zú e carru ◊ mi deit un'istratolzada e mi fateit subra e suta che bia de carru! ◊ est unu carru cun doxi arrodas, dogna arroda portat cuatru circus, dogna circu seti arrajus ◊ isse fachiat carchi zorronada chin su zubu e su carru 2. segundu su chi papas ti fait arresci su carru!…◊ si est mortu ca dhi est abarrau su carru arrésciu! Surnames and Proverbs smb: Carru, Carrus / prb: mezus carru annanne chi no carru abbarradu ◊ su re tenet su lèpere a carru Scientific Terminology msg, trps Etymon ltn. carrum Translations French charrette English cart Spanish carro Italian carro German Wagen.

carrúbba , nf Definition genia de tragu po carrare cosa; genia de gerda o costana manna, in su carru, po dhue fàere càbere prus cosa Synonyms e antonyms carruca Sentences dhoi fiat carrus de dónnia ispétzia, a arrodas prenas e no, cun língius e cun carrubbas (B.Lobina) Scientific Terminology msg Etymon srd.

carrúbba 1 , nf Definition genia de mata manna e su frutu (upm) chi faet, una tega (bona a papare) longa e lada, birde porrale innanti, in colore de castàngia candho est fata, a granighedhos piticos; nau puru de chie est arrestigu, de malugoro / c. ispinosa = acàssia Synonyms e antonyms silibba, silícua / aggantzadu, assuriu, ingurdone, limidu, susuncu Idioms csn: leare carrubba = pigai una surra, banzu; ghetai is carrubbas a unu = incurpare, betare sas curpas a unu chi no ndhe tenet neghe Sentences fàmini a rasenti fait circai su pisu de sa carrubba a luxi de muntzioni ◊ sa carrubba fait sa corra ciata a usu de fasolu Scientific Terminology mtm, Ceratonia siliqua Etymon itl. Translations French caroubier, caroube English carob Spanish algarrobo Italian carrubo, carruba German Johannisbrotbaum.

carrubbàre , vrb Definition pigare o giare carrubba, fae a rampu, surra, cropos Synonyms e antonyms abbanzare, aciociai, addobbai, arropai, assurrare, atripai, isciúdere, magiare, sussare Etymon srd.

carrubbarèsta , nf Definition genia de linna chi faet a mata manna, ispinosa: sèberat una tega pitica ue faet su sèmene Synonyms e antonyms acàcia Scientific Terminology mtm, Robinia pseudacacia.

carrubbòsa , nf Definition chedha de gente gherrandho, atripandhosi Synonyms e antonyms atachizu, atzufatóriu, atzufu Etymon srd.

carrúca , nf: carruga Definition genia de tragu po carrare cosa; su cricu artu chi si ponet a unu carru, su carru etotu aprontau po fàere su seidóngiu a costas artas de cosa intéssia, o fintzes própriu custas costas e fintzes su tanti de laore chi càrrigat; in cobertantza, sa camba, mescamente cantu prus apresu a su pei (carrone); su lumbu e fintzes su dolore a is lumbos Synonyms e antonyms carrubba, carrúgia, chedratzu, tragu / siàtica Idioms csn: collire sas carrugas = remonire sos pes, sas ancas; carrughi toltu = chi portat is cambas trotas Sentences po ndi sairai su trigu a su partoxu si usàt sa carruga, unu tempus ◊ sa carruca est male barriada ◊ a una carruca li poniant dae bíndhighi a trinta mànicas Scientific Terminology msg Etymon ltn. carruca Translations French traîneau English country cart Spanish narria, rastra Italian tréggia German Schlitten.

carrucàre , vrb: carrugare Definition portare a carruga, carrare o portare su trigu, su laore, a s'argiola po dhu treulare, a domo a dh'incungiare Synonyms e antonyms assedare, isseidare Sentences los bido carruchendhe in sas costeras cun sa màrghine a cúcuru ◊ bi cheriat su carru a carrugare trigu e lana ◊ carrucat a s'arzola sos mannucros de su tricu Etymon srd. Translations French porter les graines à l'aire English to carry grain to barnyard Spanish rebañar el trigo en la era Italian portare il grano all'àia per la trebbiatura German den Weizen auf den Dreschplatz bringen.

carruciadòri , nm Definition manorba chi carrat terra o àteros materiales a carrúciu Etymon srd.

carrucinàre , vrb Definition andhare a giru, istare de una parte a s'àtera (agiummai coment'e carriolare, portare a carrucinu) Synonyms e antonyms bagamundai, girai Sentences chena botes, sos pisedhos nos intendhimis meda prus lébios carrucinendhe a fiotu in giru de sos bicos Etymon srd.

carrucínu carrossínu

carrúciu , nm Synonyms e antonyms galu, sebada Scientific Terminology rba, Aloe vera.

carrúciu 1 , nm: carrutzu Definition tàula de figumorisca, totu sa mata puru de sa figumorisca / arranda de su c. = intessidura o imbastimentu, una parte de mesu, filedhos tostos intéssidos a zisa de randha (si podet bídere bene meda candho sa tàula est sica e at pérdidu sa purpa) Synonyms e antonyms ficumorisca, morisca Sentences unu tempus si papastus is marighedhas de su carrúciu, drucis che su tzúcuru Surnames and Proverbs smb: Carrucciu, Carruciu, (Garruccio, Garrucciu) Scientific Terminology frt, Opuntia ficus-indica Translations French figuier d'Inde English ficodindia Spanish higo chumbo, Amer nopal, tuna Italian fico d'India German Kaktusfeige.

carrúciu 2 , nm: carrutzu 1 Definition carruledhu a bàtoro peis apertos e cun is orrodas, ue si ponet su pipiu imparandho a camminare; genia de carritu cun d-un'orroda ananti, duos peis e duos bratzos, de pigare a manos, po carrare cosa, mescamente in trebballos de maistos de muru; orrugu de linna grussu e curtzu ischeadu prus fine in mesu de dhue pòdere imbodhigare filu; cadhinu, cricu, carritu po giogare / carrúcius isbiollaus = itl. carrïòle sgangherate Synonyms e antonyms carriola / arrochetu, carruledhu, lòtoro, ródulu, rudhurinu Scientific Terminology mrd, ggs. Etymon itl., ctl. carruccio, carrucho Translations French brouette English wheelbarrow Spanish carretilla (f) Italian carrïòla German Schubkarren.

carrúga carrúca

carrugàda , nf Definition su carrugare Etymon srd.

carrugài , vrb: corrugai Definition fàere a tzirbisas una cosa, s'orrobba Synonyms e antonyms acarrongiai, afrascillonai, aggranchizonare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atribuntzire, frongire, iscrafangiai | ctr. istirai Etymon itl. Translations French plisser English to wrinkle Spanish fruncir Italian corrugare German falten.