A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

carrógu , nm Definition carrogu o corbu de mare; nau a disprétziu, su preide po comente est bestiu cun s’àbbidu, ómine chi no si podet bíere 2. chi estis fatu de aici, cussu carrogu de vicàriu no iat a èssi aprofitau de mandai s'espostu Surnames and Proverbs smb: Carrogu Scientific Terminology pzn, phalacrocorax carbo sinensis, ph. aristotelis desmarestii Etymon srd.

carronàda , nf: corronara, garronada* Definition tretu inue unu caminu, un'orruga o àteru, girat a un'àtera bandha; fintzes buturinu, orruga istrintedha e chentza essia Synonyms e antonyms furriada / botorinu Sentences arribbada passilla passilla fintzas a sa carronada de predi Carta (B.Lobina)◊ in sa carronada de s'istradone si torreit a boltare a mi saludare ◊ est abetendu de biri su trenu passendinci in sa carronada Scientific Terminology bdh Translations French virage English winding Spanish viraje Italian tortuosità, curva di strada German Gewundenheit.

carronasséri carnanséri

carròne , nm: carroni, garrone Definition sa parte de asegus de su pei, de prus a mancu su chi si podet bíere de su cracàngiu abbaidandho de artu (ma fintzes totu sa camba de sa néschia a su cracàngiu) Synonyms e antonyms calcanzu, carrugas Idioms csn: abbaidare a carrones = istare in dainanti de unu cun sos ogros bassos, a cara a terra, comente faghent sos birgonzosos, o un'afartadu, su duritosu; carroni brutu, bruta = cadhotzu, chi no s'isciàcuat mancu is peis; su ballu ’e carroni = s'úrtimu ballu de una festa Sentences su nasu a carroni pòngiast! ◊ e dèu depu abarrai atravau cun custus botinus chi funt papanduminci is carronis?! ◊ za bos piaghent sos carrones de sas féminas bellas!… 2. no po dha bantai dèu, a filla mia, ma is atras, chi ndi bogais sa filla de su rei, pigant carroni! 3. no si l'at abbaidadu a carrones, mancu, no: li at faedhadu fintzas male e catzadu puru! Surnames and Proverbs smb: Carrone, Carroni Scientific Terminology crn Translations French talon English heel Spanish talón Italian tallóne German Ferse.

carrongiài , vrb: acarrongiai*, corrangiae, corrognare, corrongiai, corrongiare Definition ammurutzulare, atzirbisonare, nau de una cosa a pígiu fine chi a s'usuale est o istat istirada, fàere arrasposu (nau fintzes de cosa chi si asciutat, si àrridat) Synonyms e antonyms afrangillonai, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai, iscrafangiai, raspinai Sentences apu carrongiau una folla de làtia cun sa manu po dha pònniri in s'abbruxadura ◊ sa pedhi crua si corròngiat 2. portat sa fronti corrongiada de pentzamentus ◊ portat sa pedhi de sa faci frunzia, corrongiada che ortigu Translations French rendre rugueux English to roughen Spanish curtir, agrietar Italian irruvidire German aufrauhen.

carróngiu , nm Definition cosa bècia totu acarrongiada, frungia Sentences dhoi fiat pagu de si ungi is làvuras de cussu carróngiu béciu, istasiu e pulixosu, de marxani! (P.Caredda)

carróngiu 1 , nm: carronzu Synonyms e antonyms carríngiu, carrulonzu Sentences dhue fui de su cuménciu a sa fini de su carróngiu de s'orrusca Etymon srd.

carròni carròne

carrónzu carróngiu 1

carrópu , nm: corropu, garropu Definition tretu de un'erriu, mescamente in logu de orrocas, chi si che ingurtit cantu abba dhue intrat, o fintzes aperta o isperrada de s'orroca ue essit s'abba; paule de abba in is errios mannos; aperta manna in is orrocas e fintzes solu orroca; bentu a molinete Synonyms e antonyms barrocu / bàtiga, fògia 1, gurgu 1, gúrguru, pógiu, trógliu Idioms csn: fai s'andada de sa pedra in su carropu = fàghere sa tucada de su fumu, andhare e no torrare prus; carai che perda in corropu (nadu de cosa a manigare chi piaghet meda)= ingullire, manigare impresse Sentences sidiu che corropu ◊ gei est nudha s'àcua chi bufat, custu: parit unu corropu!… 2. a piciochedhus andastis a is corropus de s'arriu a nadai e acabussai ◊ funt carropus prenus de àcua chi in s'istadi fragant 3. ancu s'ispéntimit in d-unu carropu e no ndi abarrit arrogu! Scientific Terminology slg Etymon srdn. Translations French tourbillon, rivière English whirlpool Spanish remolino Italian górgo German Wirbel.

carròssa carròcia 1

carrossèdha , nf: carrotzella Scientific Terminology trps Translations French voiture d'enfant, poussette English light carriage Spanish cochecito Italian carrozzèlla German Kinderwagen.

carrossínu , nm: carrotzinu, carrucinu Definition genia de carrotza pitica Synonyms e antonyms cdh. carrutzinu Sentences babbu cun su carrucinu che acumpanzaiat a mamma a crésia ◊ unu tempus sa levarora benèt a carrossinu Scientific Terminology trps Translations French cabriolet English cab Spanish cochecito Italian carrozzino German kleine Kutsche.

carrósu , agt, nm Definition nau de ómine, chi o chie est unu feminari, sèmpere apedhiau a féminas Synonyms e antonyms donneri, ebbaresu, egueri, falderi, feminaju Sentences cussu fut ferreri bonu, no si est cojau mai ma fut unu carrosu!

carròtza carròcia 1

carrotzàbbile, carrotzàbbili , agt Definition nau de istradas o logos po passare, chi si dhue podet passare a carrotza, a carru, a màchina Translations French carrossable English carriageable Spanish camino transitable Italian carrozzàbile German befahrbar.

carrotzàju , nm Definition maistu de carrotzas Scientific Terminology prf.

carròtzalas , nf pl Synonyms e antonyms arraghèscias, arrangasciu, troca Translations French chicanes, prétextes English cavils Spanish sofisma, sutileza Italian cavilli German Spitzfindigkeiten.

carrotzàre , vrb Definition portare a carrotza; carrare.

carrotzèlla carrossèdha