cerbedhèra carvedhèra
cerbédhu , nm: cervedhu,
ciobedhus,
ciolbedhu,
ciorbedhu,
gerbedhu Definition
sa parte principale de su sistema nervosu de un'organísimu animale, a ue lompent totu is sensatziones de dónnia arremu de sa carena e de ue partint totu is cumandhos
Synonyms e antonyms
carbedhu,
tzelembros
/
cdh. tzalbedhu
Idioms
csn:
is cerbedhus = sa parte de dainanti de su cherbedhu (e de sa conca, subra de sos ogros: s'ossu est sa "tàula de su cherbedhu"); callai de ciorbedhu = cussentire, essire zudissiosu, sàbiu, crèschere, mediare de cumportamentos, arrexonai e fai de mannu; giogai su ciorbedhu = fàghere brulla su cherbedhu, furriare sos cherbedhos; tocau a ciorbedhu = irbariadu; èssiri flacu de cerbedhu = èssere tocadu a conca
Sentences
chi dh'iscípiant in dónnia logu ca est essia de is ciorbedhus tuus custa imbentzioni! ◊ messendi, cudhu soli pariat ca ispacàt is ciorbedhus! ◊ s'ómini chi portat ciorbedhu depis castiai! ◊ su biri is prendas fatas a befa m'intristat su coru e is ciobedhus ◊ baidinci de aranti miu, ciorbedhu de àcua cota! ◊ mariru miu portàt ciorbedhu in conca e at iscípiu ponni a parti
2.
candu mai in dí de oi ghetant sa grida: a tui megat de ti giogai su ciorbedhu! ◊ cessu it'arrori, girendu is ciorbedhus a tui puru funt!
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
cer(e)bellum
Translations
French
cerveau
English
brain
Spanish
cerebro
Italian
cervèllo
German
Gehirn.
cérberu , nm Definition
animale fabulosu chi is poetas credent chi si agatet in s'intrada de s'inferru
Translations
French
Cerbère
English
watchdog
Spanish
cancerbero
Italian
cèrbero
German
Zerberus.
cerbinèdha , nf Definition
fedu fémina piticu de su crebu
Scientific Terminology
anar
Translations
French
petite biche
English
little doe
Spanish
pequeña femina del ciervo
Italian
cervétta
German
junge Hirschkuh.
cerbinédhu , nm Definition
su fedu piticu de su crebu
Synonyms e antonyms
cerbixedhu
Scientific Terminology
anar
Translations
French
petit cerf
English
little deer
Spanish
cervato
Italian
cervétto
German
junger Hirsch.
cerbínu, cérbinu , agt: chérbinu,
chervinu,
chérvinu,
crebinu Definition
de crebu, chi pertocat is crebos, in colore de crebu
Idioms
csn:
bentu chérbinu, cerbinu = foguterra, gherdonale, papavarre, zenia de maladia chi faghet a manighinzu in sa pedhe (prus che àteru coment'e artériu de unos cantos laores); cuadhu cerbinu = in colore de su cherbu; carri chérbinu (nadu de su cadhu) = chi no ingrassat
Sentences
cadhos de fummu in coro m'imbento, ponzendhe in motu su bentu chérvinu chi mi batit a fora de custu mundhu (A.Contu)◊ paschent ervas e màstigant sa foza, andhant, torrant che béstia chervina
Etymon
ltn.
cervinus
Translations
French
cervin
English
cervine
Spanish
cervuno
Italian
cervino
German
hirschfarben.
cerbixédhu , nm: cherbichedhu Definition
su fedu piticu de su crebu
Synonyms e antonyms
cerbinedhu
Scientific Terminology
anar
Translations
French
petit cerf
English
little buck
Spanish
cervato
Italian
cervétto
German
junger Hirsch.
cerbonài , vrb: acerbonai* Definition pònnere s'arraiga, su cerboni, a sa bide / c. sa bíngia, is matixedhas Synonyms e antonyms arradicare.
cerbòni , nm Definition
nae de linna (o fintzes canna) a frucagedhu chi si ponet a bide, a pisu, a tamatas e àteru po chi abbarrent in artu de terra, acapiaos, e no dhis fatzat dannu su bentu
Synonyms e antonyms
fichete,
fitura,
palincioni,
ràdica 1
Sentences
is óminis pudant e nosu passaus in sèssini, acapiaus sa carriadroxa a su cerboni
Translations
French
échalas
English
vine stake
Spanish
tutor,
rodrigón
Italian
palétto per le viti
German
Weinpfahl.
cérbu , nm: chelvu,
cherbu,
chervu 1,
crebu 1 Definition
genia de animale areste, mannu de pesare fintzes prus de cuintale, su mascu: custu faet corros mannos chi perdet e torrat a bogare dónni'annu, po su prus a bisura de cambos frochidhaos, a puntas tundhas / min. cerbinedhu, cerbixedhu; sa fémina = verina; su fedu de pagos meses = arcatzu, arcacedhu; su fedu chi no at ancora fatu sos corros = betixedhu, arcone; su chi est comintzendhe a bogare sos corros = sulone
Synonyms e antonyms
cherfu 1,
gerbu
Sentences
su cerbu in sa Giara currit a totu dí…◊ su chervu giughiat sos corros foscigados che ratos de àlvure ◊ su fillu cun is amigus fiat andendi a cassa de sirbonis e de cerbus ◊ is cerbos barróinant
Scientific Terminology
anra, cervus elaphus corsicanus
Etymon
ltn.
cervus
Translations
French
cerf noble
English
red deer
Spanish
ciervo
Italian
cèrvo nòbile
German
Rothirsch.
cerbúscu , nm Synonyms e antonyms pibitziri, tilibirche Scientific Terminology crp Etymon srd.
cercinadúra , nf: circinadura Definition su circinai, su segare incurtzandho Synonyms e antonyms chertzinadura, mutzinadura Etymon srd.
cercinàe , vrb: cincinai, cincinari, circinai Definition segai a cíncinu, fàere prus curtzu, segare a inghíriu; ispitzare is casidhos, bogare su mele Synonyms e antonyms acurtzai, chertzinare, chirchinare*, incruciai, sersenai / isabiare Sentences po infèrriri una mata si depit cincinari su truncu Scientific Terminology sbs.
cèrda cèdra
cerdútza , nf Definition cerda pitica.
ceremónia , nf: cerimónia,
cirimónia,
serimónia,
tzelimónia* Definition
funtzione mescamente de crésia (o fintzes civile); manera de fàere de chie si giaet a bíere faendho un'iscàndhalu a ccn., brigandho, murrungiandho
Translations
French
cérémonie
English
cerimony
Spanish
ceremonia
Italian
cerimònia
German
Zeremonie.
ceréntula , nf Definition bobboi de genias diferentes: tziligheta, iscurpione, tzantzaluca (ispogiadedhu) Sentences ceréntula mia pinta, fatu eis fílgius trinta… Scientific Terminology crp.
ceréri , nm: chereri Definition
chie faet is cheras
Synonyms e antonyms
cheraju
Scientific Terminology
prf
Etymon
srd.
Translations
French
cirier
English
wax-chandler
Spanish
cerero
Italian
ceraiòlo
German
Kerzenzieher.
cerésia carésia
ceresiadàma , nf Definition
genia de mata po bellesa, nada deosi po su frutighedhu orrúbiu cotu ma toscosu chi faet
Synonyms e antonyms
belladonna 1
Scientific Terminology
frs, Solanum pseudocapsicum
Translations
French
pommier d'amour
English
Jerusalem cherry
Spanish
cerezo de Jerusalen
Italian
pómi d'amóre
German
Korallenstrauch.