ceròtu , nm: cirotu, tzerotu*, ziroto Definition tira de cosa chi atacat a una parte, mescamente impreada po amparare una segada o fintzes po mantènnere sa meighina a sa carre; meighina de pagu contu de pònnere a frigadura; persona apicigosa chi istat aifatu de àteros chi no ndhe funt tanti prexaos Synonyms e antonyms achillo, dafetanu, liga, sparadrapa.
cèrpa , nf: ciarpa Definition ispétzia de isciallu chi portant is féminas betau in palas; una genia de chintórgiu de militares Synonyms e antonyms iscelpa Scientific Terminology bst Etymon itl. ciarpa.
cèrpe , nm: serpe,
tzerpi Definition
genia de animale longu longu chi si movet fruschinandho e illascinandho in terra; àteros animaledhos chi noghent
Synonyms e antonyms
colobra
/
arrasia,
grodhe,
telpe*
Sentences
àbbile ammuntadore, lassa sos anzones meos: piga su cerpe e s'arretulia!
Scientific Terminology
anar
Translations
French
serpent
English
serpent
Spanish
serpiente,
culebra
Italian
sèrpe
German
Schlange.
cerpènti , nf: terpente*, tzerpente Synonyms e antonyms telpe Sentences sa cerpenti farsa ti at ingannau.
cerpentínu , agt Definition de cerpe; chi est malu Sentences língua cerpentina, tui puru gei ses piparosa!…
cerpíu , nm: serpia,
telpia,
tzarpia Definition
dónnia e css. bobboi; foedhandho cun tzacu, piciochedhu piticu ifadosu, malu
Synonyms e antonyms
arrabbiu,
arresia,
babballoti,
babbaúciu,
babbaudhu,
babboi,
bebberriu,
bubburrincu,
pespereghe,
terpusu,
tirpiuzu,
titupiu
2.
ma càstia custu cerpiu ita mi at fatu!
Etymon
srd.
Translations
French
insecte
English
insect
Spanish
bicho
Italian
insètto
German
Insekt.
cerpulíu , nm Definition tzerpulia, ma fintzes pipios, fedighedhu Synonyms e antonyms feduliu.
cèrra , nf: asserra, terra 1, tzerra* Definition genia de maladia de sa pedhe; mància, magra de diferente colore in sa pedhe Sentences mi fiat essiu unu guroni, una spécia de cerra, e ajaja mi dh'iat curau cun sa magaidraxa ◊ tui portas is cerras!
cèrri , vrb: cèrriri,
chèrrere 1 Definition
colare, fàere in chiliru, seberare una cosa de un'àtera; portare in buca a ccn. po ndhe nàrrere male o fintzes po dhu pesare a bíere ite persona est; mòvere calecuna cosa coment'e faendho in chiliru / pps. cérriu 1, chérridu, chérriu; camminai o andai cerrixerri = coment'e ballendhe sas nàdigas, innàiga innàiga, moíndhelas de un'ala a s'àtera, itl. sculettare
Synonyms e antonyms
cherrintzonare,
chilibrare,
chirrare,
farinare,
iscerai,
prugae,
scedassai,
sciliriai,
spalinai
Sentences
cerri sa terra ◊ cerrit e purgat po isceberai e ponni a parti su bonu e su malu ◊ comente finites de mòlere su tricu cherrimus ◊ chi su malu puru si vantat po bonu, gei nc’est unu ciuliri chi cerrit! (Maxia S.)
2.
custa est genti cérria che farra in su sedatzu ◊ unu apui de s'atru si ant a prugai coment'e trigu cérriu in su sedatzu ◊ prima de ti fai un'amigu cerridhu! ◊ caminat cerri cerri parit una pudha
3.
passillat cerrendi su paneri ◊ est benendi cerrixerri, totu apomponissada, totu arrandas e frocus
Etymon
ltn.
cernere
Translations
French
tamiser
English
to riddle
Spanish
tamizar,
cribar,
cerner
Italian
cèrnere,
vagliare
German
trennen,
sichten.
cerriài, cerriàre , vrb: atzerriai,
cirriare,
sirriai,
tzerriai* Definition
betare tzérrios, boghes, betare boghe naendho su númene de unu / cerriai a ccn. si… = cramare a ccn. a bídere si…
Synonyms e antonyms
abbochinare,
giuilare,
insirriai,
iscramorai
/
ciamare,
muntire,
tichirriare
| ctr.
cagliai,
citire
Sentences
porcu grassu apo in domo ma no círriat como: canno est a pacare si daet a cirriare ◊ toca, cérria a babbu tú si est prontu! ◊ si est postu a cerriare nanno: E ite c'intraus noso cun tue?!
Translations
French
crier,
appeler
English
to shout,
to call
Spanish
llamar,
gritar
Italian
gridare,
chiamare
German
schreien,
rufen.
cerrída , nf Synonyms e antonyms
isseperonzu,
sceru,
seberadura
Etymon
srd.
Translations
French
tri,
sélection
English
selection
Spanish
selección
Italian
cèrnita
German
Auslese.
cerridòri , nm, agt: gerridori Definition
chi o chie cherret o si movet a cerridura
Sentences
tzia Desola fut cerridora, fut fiuda e chene fillus e fadiat de mama a is pipias chi trabballànt in sa mena
2.
bollu sa bardúnfula chi fetzat chillu in s'unga, ma no s'ispionedhu ca est cerridori
Scientific Terminology
prf
Translations
French
cribleur
English
riddler
Spanish
cribador
Italian
vagliatóre
German
Sieber.
cerridúra , nf: gerridura Synonyms e antonyms
cerrimentu,
cherridonzu,
cilivradura,
sedatzadura
Etymon
srd.
Translations
French
tamisage,
triage
English
selection
Spanish
cribado
Italian
stacciatura
German
Sieben.
cerrígu , nm: cherricru,
cherrigu Definition
genia de sedatzu, de chiliru, po chèrrere cosa grussa, chilivru de favule: a logos est su canistedhu
Synonyms e antonyms
chérriu 1,
chibiru,
faule
/
canistedhu
Sentences
mama at zai preparadu su cherrigu e su sedatzu: de sa farra issa faghet bellu impastu, lu suighet e sestat su pane de onzi die
2.
su cici canno est fatu dhu ponent in is cerrigos largos giai de unu metro
Scientific Terminology
ans
Etymon
ltn.
cernic(u)lu(m)
Translations
French
crible
English
sieve
Spanish
criba
Italian
crivèllo,
vàglio grossolano
German
Sieb.
cerriméntu , nm Definition su chèrrere, nau mescamente de laores, de farina e deasi Synonyms e antonyms cerridura Etymon srd.
cérriu , nm: intzérriu,
tzérriu* Definition
boghe chi si betat naendho su númene de ccn., pedindho agiudu, a lamentu forte, a brigare, fintzes solu foedhandho in artu meda
Synonyms e antonyms
abboghiada,
addorojada,
bérchida,
boche,
giúilu,
grida,
ingargu,
ingrídulu,
irgràmiu,
istríulu,
làmidu,
tírriu
Sentences
dhi at ghetau unu cérriu… s'est trémiu paris! ◊ cussu candu fuedhat est sempri a cérrius
Translations
French
hurlement,
cri
English
shout,
cry
Spanish
grito
Italian
urlo,
grido
German
Schrei.
cérriu 1 , pps, agt: chérridu,
chérritu,
chérriu Definition
de cèrriri, chèrrere 1; chi est fatu in chiliru (nau de cosa pitica, prus che àteru laore a granu)
Synonyms e antonyms
chirriatu,
cilivrau 1,
sceberau,
sedatadu
Sentences
sa símbula cheret chérria in canistedha de iscraleu pro che chirrare su chivarzu
Translations
French
tamisé
English
sieved
Spanish
cribado
Italian
vagliato
German
gesiebt.
cerrixèrri , avb, nm: cerruxerru Definition
manera de camminare faendho ballare is nàdigas, comente faent is piciocas; genia de pigionedhu (cerruxerru solu pzn.)
Synonyms e antonyms
isculisiscúlisi,
scianchiscianchi
/
cherricherri
Sentences
gi est pagu afragellada, cussa picioca, totu tinta in faci, totu iscianchiscianchi, caminendi cerrixerri! ◊ est benendi cerrixerri, totu apomponissada, totu arrandas e frocus
2.
is pillonedhus bolant schiulendi de una mata a s’àtera: is cerruxerrus, is cruculeus, cadrellinas, calancuna meurra
Etymon
srd.
Translations
French
qui se dandine
English
walking with a wiggle
Spanish
balanceante
Italian
sculettante
German
sich in den Hüften wiegend.
cerrúa , nf: cerrura Definition
prugadura, su prugare
Synonyms e antonyms
prugadura
Sentences
carrafinas e tassas ndi tengu una cerrua!
Etymon
srd.
Translations
French
tri,
vannage
English
choice
Spanish
cernidura,
cernido
Italian
cèrnita,
vàglio
German
Auslese,
Sieb.
cerrúdu , agt Definition nau de pegus lanosu (craba o brebè), chi portat su pilu longu agiummai fintzes a terra, allorigau Sentences is crabas chi mi ammancant funt una montada e un'argaledha cerruda.