craxíli , nm Definition logu prenu de tupas Synonyms e antonyms crachi, lita, mateda, tupedu Sentences as abbruxau paris a su craxili sos sentidos meos e s'arregordu Scientific Terminology slg.
craxólu corgiólu
crazugài , vrb Definition
gherrare e betare a terra a unu, lòmpere a iscúdere o aungare s'unu a s'àteru
Synonyms e antonyms
atzuntzudhare,
carrabbugliai,
carrabbusai,
lòmpere,
tipiliare,
trifiare
Sentences
gei si crazugant, custus, lah! ◊ is féminas si funt crazugadas: no abbastàt chi si funt fuedhadas mali!
Translations
French
se battre,
en venir aux mains
English
to come to blows
Spanish
pelearse
Italian
azzuffarsi
German
aneinandergeraten.
crèa chèba
crèa 1 , nf Synonyms e antonyms cesa, chégia* Sentences su portale de sa crea de sa Gràssia est sèmpere tancatu.
creaciòne , nf: creassione,
creatzione,
creatzioni Definition
su fàere naschire nou, su imbentare una cosa noa; sa cosa noa imbentada o fata e mescamente s'universu coment'e òpera de Deus
Translations
French
création
English
creation
Spanish
creación
Italian
creazióne
German
Schöpfung,
Schaffung.
creadòre, creadòri , nm: crearori,
criadore,
criatore Definition
chi o chie faet naschire o imbentat una cosa noa; títulu chi si giaet a Deus in cantu at fatu naschire totu is cosas, s'universu
Sentences
beneditu su nostru Creadore totu sas oras de sa vida mia (S.Lay Deidda)◊ nàdemi, ringrassiendhe sezis cun fide e amore su Divinu Criadore chi bos sustenet bolendhe?
Translations
French
créateur
English
creator,
the Creator
Spanish
creador
Italian
creatóre
German
Schöpfer.
creàdu , agt, nm Definition fatu, imbentau nou, mescamente s'universu coment'e òpera de Deus.
creadúra , nf: creatura,
criadura,
criatura Definition
pipiu cantu prus piticu, siat de naschidórgiu e fintzes prus matuchedhu de pagos annos
Synonyms e antonyms
criatone,
criu
/
cdh. stedhu 1
| ctr.
mannu
Sentences
sa fémina est ràida e sa criadura est comintzandhe a s’ingendrare ◊ no si cumprendhet si cudha creatura morta fiat de lompimentu ◊ sa cojada noa at tentu criadura ◊ sas criaduras cherent azuadas ca no si abbalent ◊ a cumandhos gai no mandhes criaduras: bi cheret zente cabosa! ◊ cussas criaturas sunt adduradas òrfanas ◊ a criaturas etotu imparaimis sas fainas
Etymon
itl.
creatura
Translations
French
nouveau-né,
enfant
English
newborn,
toddler
Spanish
criatura
Italian
neonato,
piccino
German
Neugeborene,
Baby.
creài , vrb: creare Definition
fàere o imbentare a nou, nau mescamente de s'operare de Deus
Translations
French
créer
English
to create
Spanish
crear
Italian
creare
German
schaffen.
creàmini , nm: criàmini Definition
totu su chi serbit a mantènnere serradas is gennas
Synonyms e antonyms
craedhu,
fríschiu,
serradura
Sentences
at inténdiu girendi sa crai in su criàmini
Scientific Terminology
srr
Etymon
srd.
Translations
French
serrure
English
lock
Spanish
cerradura
Italian
serratura
German
Verschluß.
creàre creài
creàri , vrb: criai 1 Definition
serrare a crae, friscare un'apertura
Synonyms e antonyms
acràere,
acraitare,
afriscare,
clare,
imbarcionai,
incraedhae,
increari
| ctr.
screari,
scriedhai
Sentences
cria s'enna debressi! ◊ no potzu fai su letu ca sa sala est criada! ◊ sa buca sua oi est unu portali criau
Etymon
srd.
Translations
French
fermer à clef
English
to lock
Spanish
trancar
Italian
chiùdere a chiave
German
verschließen.
crearòri creadòre
creassiòne creaciòne
creatúra creadúra
creatziòne, creatziòni creaciòne
crèba chèba
crebacòro , nm: crepacoru,
crepincoro Definition
su si crepare de su coro, dispraxere deasi mannu de fàere crepare su coro / a c. = ammarolla, a mala gana
Synonyms e antonyms
crébidu
Sentences
est mortu de crebacoro addaghi at ischidu de su dannu chi li aiant fatu
2.
e cantos no trabàgliant sentza frenu in sa terra, in sa linna e in su ferru, a dispetu de sa sorte, a crebacoro?! ◊ tandho a crebacoro as a lassare su chi pensas chi mai at a acabbare
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
crève-cœur
English
heartbreak
Spanish
congoja
Italian
crepacuòre,
cardiorèssi
German
Herzleid.
crebacrèba , avb Definition nau de istrégiu, chi est prenu tibbiu de no dhue càbere prus nudha, prenu a isticu Etymon srd.