A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

ecàxu , nm: barcaxu*, ecraxu, ercaxu, ocàrgiu Definition tretu apertu inue si podet passare in d-una cresura, in d-unu muru Synonyms e antonyms àghedu, ciassu, intrada.

ecelléntzia , nf Definition genia de títulu chi si giaet a un'autoridade de importu mannu Synonyms e antonyms eminéntzia.

ecetziòne, ecetziòni , nf Definition cosa chi essit de una régula, de su normale, chi est istraordinària.

echighèdha , nf Definition èbba pitica, giovonedha Synonyms e antonyms ebbita Sentences Pitanu fut currendho s'ebba de un'amigu laconesu, una bella echighedha chi iat pediu po bínchere.

echilíbbriu , nm: achilíbbriu Definition nau mescamente de cosas in tàntaris (es. is pratos de una bilància), su istare giustu giustu su matessi tanti a una parte e àtera, chentza ispendhentare nudha Synonyms e antonyms | ctr. ispendhentadura Translations French équilibre English balance Spanish equilibrio Italian equilìbrio German Gleichgewicht, Ausgleich, Ausgeglichenheit.

echipàgiu , nm: achipàgiu, echipazu Definition is trastos, is ainas chi dhue serbint a unu logu, a unu trebballu; cosas de papare chi si leant aifatu; is personas de unu mezu (es. aeroplanu, nave) chi dhu contivígiant in su viàgiu Synonyms e antonyms fronimentu, provista, recatu Sentences cuncorda s'echipàgiu ca seus partendi! 3. lassa sa barca in pògias de s'echipàgiu! Etymon ctl. equipatge.

echipazàre , vrb: achipagiai Synonyms e antonyms atratzai, frunire.

echipàzu echipàgiu

ecisadòre , agt: acisadore Definition chi acisat, chi incantat, ma nau prus che àteru in su sensu de incantare cun sa bellesa, cun s’amore Synonyms e antonyms abbervadore, aciseri, brúsciu, cogu, fatiàrgiu, fatuzadore, fatuzeri, maghiàgliu, magineri, mainàrgiu Sentences s'afetu chi ti aia ti apo ancora, su coro mi as leadu, ecisadora! Etymon srd.

ecisài, ecisàre , vrb: acisai Definition prus che àteru, incantare cun sa bellesa Synonyms e antonyms inamorai, indeosare / afatugiare, afaturai, ammaghiare, ammainai, ammajarzare Sentences funt froris chi praxint cun follas de coloris chi ecisant Etymon spn., ctl. etxisar Translations French envoûter, ensorceler English to charm Spanish hechizar Italian incantare, ammaliare German bezaubern, bestricken.

eciséri , agt, nm: aciseri, ciseri Definition chi o chie ecisat, incantat, nau prus che àteru in su sensu chi incantat cun sa bellesa, cun s’amore Synonyms e antonyms acisadore, improseri, ingranguleri / abbervadore, acisadore, brúsciu, cogu, fatiàrgiu, fatuzadore, fatuzeri, maghiàgliu, magineri, mainàrgiu Sentences portat su nasu unu paghedhu a patata, su tanti apenas po èssiri prus ecisera ◊ ecisera de sos coros, in cumbata as postu a tantos! Etymon spn. Translations French séducteur, ensorceleur English fascinating, seductive, charmer, seducer Spanish hechicero Italian seduttóre, maliardo German bezaubernd, Verführer, Bezauberer.

ecísu , nm: acisu* Synonyms e antonyms aciseria, afatúgiu, brusceria, fadia 1, fatura, maghia, magina, maina.

eclisài, eclisàre, eclissài , vrb: aclisare, eclissare, ecrisare, ecrissare Definition su cuare, nau prus che àteru de sa Luna e de su Sole, candho Luna e Terra po su movimentu chi faent si ponent una ananti de s'àtera faendhosi umbra e cuandho o su Sole, o sa Luna Synonyms e antonyms acuae, cuerrai, frànghere, tudai Sentences e innui ti fust eclisada?! ◊ ti partis, ti eclissas coment'e sa Luna Etymon itl. eclissare Translations French éclipser English to eclipse Spanish eclipsar Italian eclissare German verfinstern.

eclissaméntu , nm Definition cuamentu de su Sole o de sa Luna candho Luna e Terra po su movimentu chi faent si ponent una ananti de s'àtera faendhosi umbra Synonyms e antonyms eclissi, incrissidura Etymon srd. Translations French éclipse English eclipse Spanish eclipse Italian eclissi German Eklipse, Finsternis.

eclissàre eclisài

eclíssi, eclíssu , nm: aclisu, ecrisse Synonyms e antonyms eclissamentu Sentences in sos eclissis si averat su nadu de Sèneca: solem nunquam magis miramur quam cum defecerit Etymon itl. eclisse Translations French éclipse English eclipse Spanish eclipse Italian eclissi German Eklipse.

èco , nm Synonyms e antonyms arrembumbu, arretumbu, insonnita, intúmbida, intumbu, torrabboxi, tumbu 1.

ecóghi , cng: coghi Definition eco + chi, ma nau in su sensu de ma, a su contràriu Synonyms e antonyms addèaghi! / imbecis Sentences tue pessaias chi fit a lu fàghere, ecoghi nono, mih! ◊ tiat pàrrere brulla, ecoghi est abberu! ◊ mi che tia èssere essidu a ziru, ecoghi bisonzo in domo e abbarro! Translations French mais, au contraire English but, instead Spanish pero, mas, en cambio Italian ma, invéce German sondern.

ecología , nf Definition s’isciéntzia chi istúdiat s’ambiente, su logu, in cantu sistema de vida biológica.

ecológicu , agt Definition chi pertocat s'ecologia; chi arrespetat s'ambiente, dhue faet atentzione Translations French écologique English ecological Spanish ecológico Italian ecològico German ökologisch.