finevíne , agt: finivini 1 Definition chi est sa mínima grussària Synonyms e antonyms finedhedhu.
fíngas fíncas
fínghere , vrb Definition fàere is fintas, fàere a bíere o a crèdere una cosa po un'àtera Synonyms e antonyms despintai Sentences no est mancu pro fínghere chi lu faghet, ma pro àteru Etymon itl. fingere.
fíngias fíncas
fingidàdi , nf Definition sentidu de ódiu, su sentidu chi si provat candho no si ndhe tenet praxere de su bene de s’àteru Synonyms e antonyms imbidiosia Sentences fut crepandu de sa fingidadi po su bene de s'àteru.
fingidòre, fingidòri , agt, nm Definition chi o chie faet fintas, chi no giaet a bíere su chi sentit, su chi pentzat Synonyms e antonyms caratzanu, facinàrgiu, falsu, fingidu Scientific Terminology ntl.
fingídu , agt: fingiu Definition chi costumat a fàere is fintas, a ingannare Synonyms e antonyms caratzanu, dispintadore, falsu, fingidore, finteri, fintu, tramposu | ctr. francu, ispontziau, sentzígliu Sentences candho mi miraias creia chi mi amaias e imbetzes fis fingida ◊ no soi fingia, su giustu ti naru! ◊ cun fingidu pretestu mi at a dare unu carignu ma est pro mi arrestare Scientific Terminology ntl Translations French trompeur, hypocrite English deceiving, hypocrite Spanish engañador, hipócrita Italian ingannatóre, ipòcrita German trügerisch, heuchlerisch.
fingidúra , nf Definition su fàere is fintas, fàere o nàrrere o ammostare faendho a crèdere una cosa po un'àtera Synonyms e antonyms binta, dispinta, falsidade, faltzidúdine, fingimentu, finta | ctr. singillidadi Etymon srd. Translations French feinte, hypocrisie English falsehood Spanish ficción, hipocresía Italian finzióne, ipocrisìa German Verstellung, Heuchelei.
fingiméntu , nm Definition su fàere a crèdere una cosa po un'àtera Synonyms e antonyms binta, falsidade, faltzidúdine, fingidura, finta Sentences eo apo amadu sena fingimentu, ma tue as cambiadu s'amore in istragos! ◊ mi cumbenit, edducas, giudicare chi su chi si cret fide est fingimentu! (M.Dore)
fingíu fingídu
fíni fíne
fíni 1 fíne 1
finiàlla faniàlla
finicàre , vrb: afinicare*, finigare Definition essire o fàere débbile, fine, coment'e consumau, istasidu Synonyms e antonyms conciumire Sentences so inoche, solu, finicànnemi a làcrimas de chera ◊ andhendhe e torrendhe mi soe finigadu 2. portu s'enna de s'ànima finigada Etymon srd. Translations French user English to deteriorate Spanish consumir Italian logorare German abnutzen.
fínicu , agt, nm: fínigu, fírigu Definition chi est fine, ma nau prus che àteru de sa tisichesa, su male fínicu; iscassia o farta manna de alimentu e debbilesa Synonyms e antonyms fine 1, sutili / cadéliu, isténia 2. dhus bociant po no dhus lassai mòrriri a fínigus Etymon srd.
finída , nf Definition su finire; sa fine de calecuna cosa Synonyms e antonyms acabbada.
finidòre, finidòri , agt, nm Definition chi serbit po finire, chi finit o acabbat calecuna cosa (es. unu trebballu); chie faet trebballos de finidura.
finídu , pps, agt: finiu Definition de finire; nau de unu, chi est àbbile in su trebballu, chi trebballat bene meda, chi at imparau bene s'arte: nau de una calidade metzana, de unu, chi peus de cussu no podet èssere, deunudotu Synonyms e antonyms acabbau / deretu, spaciau 2. est un'operaju finiu e lestru che bentu ◊ fit diventadu unu mastru finidu: insolaiat botes, faghiat ispiantellas, cosiat tomajas e forrones 3. no ti fides de isse ca est isculatzadu finidu! Surnames and Proverbs smb: Finiu.
finidúra , nf Definition parte de unu trebballu, de un'òpera, cosas piticas chi che dhu finint e dhu faent fintzes prus deghile e geniosu Synonyms e antonyms cossumidura / finimentu, rigusígliu | ctr. oridura Sentences sas finiduras cherent fatas bene: si su mastru est bonu si podet bídere in cussu ◊ sa domo noa ch'est fata: petzi carchi finidura bi at abbarradu Translations French finissage English trimming Spanish acabado Italian rifinitura, completaménto German Feinbearbeitung.