impercadórzu , nm Definition
logu fundhudu chi faet a gruta, in is orrocas
Synonyms e antonyms
impercu,
ingurtidórgiu
Sentences
che los betaiant in s'impercadorzu
Etymon
srd.
Translations
French
crevasse
English
cleft whirlpool
Spanish
quebradura
Italian
crepàccio
German
Riß.
impercadúra , nf Definition su impercare Synonyms e antonyms imbrechiladura Etymon srd.
impercàe, impercàre, imperciàre impelciàre
imperchíe , vrb Definition intrare, fichire in mesu cun trassa fintzes cricandho cosa Synonyms e antonyms fichire.
impérciu , nm: impérgiu,
impériu 1,
imperju,
imperzu,
imprégiu Definition
cosa o dovere chi unu faet a contu suo o chi àtere dhi giaet a fàere (fintzes po praxere); pane o àteru deasi cun ingaúngiu postu in mesu
Synonyms e antonyms
cumandhu,
impenza,
imposta,
incumandhíscia,
masione
Sentences
li ant dadu un'impérciu mannu ◊ su pitzinnu no si ammentat de s'imperzu chi li at dadu sa mama ◊ no aiat parentes e nisciunu li faghiat imperjos ◊ tue bae ca tenes impériu de fàere! ◊ Mallena cumintzat s'imperju: Soe bénnia a bíere si nos podies azudare! ◊ andhat a Núgoro a si fàchere imperzos
2.
fàghemi un'impérciu cun mele!
Etymon
ltn.
imperium
Translations
French
commission,
charge
English
task
Spanish
recado
Italian
commissióne,
incombènza
German
Auftrag.
impércu , nm Synonyms e antonyms impercadorzu, péntuma Sentences nche aiant ghetau a s'impercu sas prus betzas (M.L.Fancello).
impercusinàre , vrb Definition isserrare, cuare aintru de calecunu logu Synonyms e antonyms impertusare, infruciri, intanae 2. lu ses ponindhe o nono su nasu a foras de domo, de parte de addurare impercusinada inoghe intufindhe? ◊ Marta fit torra impercusinada in domo sua (M.Danese) Etymon srd.
imperdadéri , nm Definition maistu chi faet incodaos Synonyms e antonyms allosadori, impedradore, incoduleri, salciadore Etymon srd.
imperdadòre impedradòre
imperdadúra , nf: impredadura Definition
su imperdare, finidura de unu pomentu a pedra
Etymon
srd.
Translations
French
cailloutage,
pavage
English
cobbling
Spanish
empedrado
Italian
acciottolatura
German
Aufschotterung.
imperdài, imperdàre impedràre
imperdaròi impedradòre
imperdàu impedràdu
impèrdere, impèrdi , vrb: impèrdiri Definition pèrdere in su sensu de perdimentare, de impreare prus cosa de su tanti chi bastat Synonyms e antonyms aperdimentare, pèldere Sentences seis abbituaus a dhu fai imperdi, su trabballu miu, feis e isciusciais comenti bolleis! ◊ no tenit abbisóngiu de impèrdiri àturus fuedhus po dhus cunvínciri ◊ sa cosa candu est fata no tocat a dha fai impèrdiri!
imperdiài impedràre
imperdidúra , nf Synonyms e antonyms isperdíciu, istrubberia Etymon srd.
imperdigonài, imperdigonàre , vrb Definition
fèrrere isparandho a perdigones
Synonyms e antonyms
isperdiconare,
perdigonai
Etymon
srd.
Translations
French
cribler de balles
English
to riddle with shot
Spanish
disparar perdigones
Italian
impallinare
German
mit Schrot treffen.
impèrdiri impèrdere
impereladúra , nf Definition su imperelare Etymon srd.
imperelàre , vrb: imperlai,
imprellare,
imprelleare Definition
pònnere is prellas po bellesa o istídhigos lughentes che prellas
Sentences
ealla sa grina imprelleada de lentore a prima lughe! ◊ s'erva est imperelada de bidhia
Etymon
srd.
Translations
French
orner de perles
English
to bead
Spanish
adornar con perlas
Italian
imperlare
German
mit Perlen schmücken.