igérru ibérru
igganaciòne , nm Definition farta, mancamentu de gana, de apititu Synonyms e antonyms dirgana, irganidura, irganu, ispititu, sganimentu | ctr. apetitu, gana.
iggannadórgiu , nm: irgannadórgiu,
irgannadorju,
iscannadógiu,
iscannadolzu,
iscannadorzu,
sgannadroxu Definition
tretu de su gúturu ue iscannant is animales; logu inue iscannant is animales faendho sa petza
Synonyms e antonyms
irgannighinadorju,
ispojoladolzu,
puntórgiu 2
/
bochidorju
2.
cussu est un'iscannadorzu, no est logu de bi leare zente!
Scientific Terminology
crn
Etymon
srd.
Translations
French
fossette jugulaire,
abattoir
English
jugular fossa,
slaughterhouse
Spanish
fosa yugular,
degolladero,
matadero
Italian
fossétta giugulare,
scannatóio
German
Kehlgrübchen,
Schlachthof.
iggannài, iggannàre , vrb: irgannai,
irgannare,
iscannai,
iscannare,
isgannare,
sgannai Definition
segare is cannas de su tzugu, is artérias e venas chi passant in su gúturu
Synonyms e antonyms
irgangare,
irgannighinare,
irguturai,
ispajolare,
ispobiai,
ispojai,
sgraguenai
Sentences
maleita cussa gherra chi nos ponet in flagellu: che fiados de masellu nos iscannat! (A.Dettori)◊ a sos chi sunt torraos de sa gherra s'istadu lis at dau zustu sa paca de su voe domau (chi naschit corrudu e morit irgannau)
Etymon
srd.
Translations
French
égorger
English
to cut s.o.'s throat
Spanish
degollar
Italian
scannare
German
abstechen.
iggrabbagiòne , nm Synonyms e antonyms ispantamata, malmuntone, mustagione.
iggràbbu , nm, agt: irgràbbiu, irgrabbu, isgarbu, isgrabbu Definition cosa chi si faet de malu betu e unu pagu coment'e a dispetu a ccn.; coment'e agt., chi est légiu, malu / torrare s’irgràbbiu a ccn. = torrare su dirbetu, fàghere sa matessi cosa a tírria Synonyms e antonyms disgarbu | ctr. amànsciu, assétiu, chíschiu, galania, tratu 2. cussas fint istórias iggrabbas Etymon itl. sgarbo.
iggragnàre , vrb Definition fàere sa cosa a gràngia, a farra, a orrughedhos Synonyms e antonyms machinare, mòlere, pistae, pistatzare Etymon srd.
iggúbbia , nf, nm: ilgúbbia,
irgúbbia,
isgrúbbia,
isgrúbbiu,
isgúbbia,
sgúbbia Definition
genia de iscrapedhu chi serbit a segare linna coment’e a istuvonadura
Synonyms e antonyms
cúbbia
Sentences
bi apo acatatu unu bàntzicu fatu a irgúbbia de linna de otzastru pro carchi criatura
Scientific Terminology
ans
Etymon
itl.
sgubbia
Translations
French
gouge
English
gouge
Spanish
gubia
Italian
sgórbia
German
Hohleisen.
iggúe icúi
iggurriàu , agt Definition nau de su pane, chi est pesau meda, passandhosiche de pesadura Sentences ajó, moviebbosi a còere, ca custu pane mi paret giai iggurriau! (G.A.Cui)
igheliàe , vrb Synonyms e antonyms ischeliare.
ighelliàda , nf Definition
su ighilliare, su essire de sa vista, su no si bíere prus, nau de calecuna cosa chi si movet
Synonyms e antonyms
iscumpàrfida,
iscumparta,
isparéssia
| ctr.
incaru 1
Sentences
apo isparau su sirbone ma, si biet, no dh'apo mortu e at fatu s'ighelliada!
Translations
Italian
diléguo
ighiài, ighiàre , vrb: agghiai, ghiai* Definition bogare, fàere andhare, pònnere ainnanti a trubbu; incarrerare coment’e mandhandho Synonyms e antonyms imbrocare, incarrebai Sentences nce dhus ighiat a abbitai in fundhagus ammucoraus ◊ nce dhus torrat a ighiai a s'unferru 2. cussu pizosu dh'at ighiau male sa mama!
íghile ígili
ighilliàre , vrb Definition iscumpàrrere, essire de sa vista de no si bíere Synonyms e antonyms imbèlghere, irghelare Sentences sa pobidha at acumpangiau su pobidhu abbaidandhodhu fintzes a candho no si che fut ighilliau (Deidda-Saderi)◊ s'arrastu che dhos at giutos fintzes a Monte Mannu: de cue prus nudha… ighilliaos in mesu de is matas atupadas!
igiàgiu , nm: ajaju, giàgiu, ijaju, izazu Definition su babbu de su babbu o de sa mama Synonyms e antonyms abu*, mannoi, minnannu Sentences apo bistu sos babbos, sas mamas, sos izazos e sas izazas (L.Pisano)◊ su costúmene fiat a zare a su primu pipiu o a sa prima pipia su lúmene de s'izazu o de s'izaza.
igiàri , nm: izare Definition donniuna de is duas partes de un’animale e fintzes su tretu a bisura de surcu (corrus de su i.) tra bentre e parte de aintru de sa còscia / pònneresi, caminare in su izare de ccn. = própiu serente, a costazu Synonyms e antonyms fiancu, igiarile, igliari* Sentences ponèndhedi sa manu in su izare, su dolore chi tenes naramilu!
igiaríle , nm: izarile Definition su fiancu de un’animale: unu tretu, tra sa còscia in artu, sa bentre e s'ischina, de ue si cumprendhet si s’animale est tzatzau o famiu; fintzes ímbenas Synonyms e antonyms fiancu / igliari*.
igiène , nf Definition totu su chi est limpiesa, a manera de èssere sanos.
igiénicu , agt Definition chi pertocat s’igiene, sa limpiesa; chi est límpiu de no pònnere intzimia de maladia.