A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

infuntènnere , vrb Definition agguantare, poderare (pruschetotu cun is manos) Synonyms e antonyms afuntènnere*, ammantènnere, apoderae | ctr. ammollai, iscapae 2. fit cun tres o bàtoro istratzos subrapare e una bússia infuntesa in manos.

infurcàda , nf Definition frochidhadura, tretu inue unu camminu s'ispartzit in duos Synonyms e antonyms ingrugiadura, ingruxeri, orrucradorzu Sentences cue unu tempus bi aiat un'infurcada: a manca si che andhaiat a su campu de Anela e a destra si che falaiat a Bidhasana (G.B.Fressura) Etymon srd.

infurcài ifurcàre

infurconàda ifurconàda

infurconài, infurconàre ifurconàre

infurighitàu , agt Definition chi tenet coment'e furighedha, ispédhiu, disígiu de ischire, de connòschere Synonyms e antonyms crosidadosu Sentences infurighitada de is boxis, una sennoredha at pediu novas Etymon srd.

infurràda iforràda

infurràre iforràre

infurriolàdu , agt Definition chi andhat o chi si movet che furriolu, che furriola Sentences s'inferru no piaghiat a niunu, cun totu cussu fogu e cun cussos furcones infurriolados in manos a diàulos corrudos (G.Maieli)◊ apo a bídere brincos infurriolados de pitzinnos Etymon srd.

infusàda infrusàda

infusài infrusài

infuscài, infuscàre , vrb Definition essire iscuriosu, nau de su tempus e de s'ària chi si ammontat de nues; nau de gente, intristare, fàere cara trista, pentzamentosa Synonyms e antonyms afuscai, annapai, imbelare, impannare, inchelare, intelai Etymon srd. Translations French s'obscurcir, assombrir English to darken, to become gloomy Spanish ensombrecer Italian incupirsi, infoscare German sich verfinstern, verdunkeln.

infusilàdu infosilàdu

infusilàre , vrb rfl: irfusilare Definition essire deretu, andhare che coete Synonyms e antonyms imbèlghere, irbotare, irbrinnare, irfregorare, irghelare, ispesare, tocai 1 Sentences isse, tra sos abbréngulos, ufanu cun d-una canna presa s'infusilat e faghet giannitare su catedhu (P.Casu) Etymon srd. Translations French s'esquiver English to slink off Spanish pirárselas Italian svignàrsela German sich davonmachen.

infústu ifústu

infustúra ifustúra

infúsu ifústu

infusúra ifustúra

infuteràdu , pps, agt Synonyms e antonyms afutadu, arrennegadu, inchietu

infuteràre , vrb Definition pigare afuta, tzacu, arrennegare meda Synonyms e antonyms acroconai, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchimerai, infelai Etymon srd. Translations French se mettre en colère English to flare up Spanish enfurecerse Italian infuriarsi German wütend werden.