istrabatzósu , agt Synonyms e antonyms matanosu, peleosu, trabagiosu Etymon srd.
istrabàtzu , nm: istrapàciu, istrapatzu, strapatzu Definition pelea meda, isfortzu a sa sighia Synonyms e antonyms antua, cadha, cària, cumbata, inzotu, matana, pista, pistapone, podha, rebbatu, sballamentu Sentences za l'at leadu s'istrapatzu a ndhe ghirare a bidha a pè, de logu gai atesu!…◊ cudhu sonete fut immarriu de tant'annos de istrapàciu ◊ faenno custu no seo suerau po s'istrapàciu Etymon itl. strapazzo.
istrabiàre istarviàre
istrabiàre 1 , vrb: istraviai 1, istraviare, straviai 1 Definition essire o trantzire de su camminu, cambiare camminu, ma fintzes cambiare bestimentu, arrisparmiare calecuna cosa; passare ora a istentu, divertindho, chentza tènnere de pentzare a su dovere, a su trebballu o a is impícios Synonyms e antonyms desogai, disaviare, spreviai / cambiare 2. custa fardeta mi l'istràvio, ca in su telarju a s'iscuta falat su pilu e mi abbutinat ◊ in tantas cosas no mi azis istraviadu e onzi tantu mi azis dadu unu corpu: su babbu bonu no istràviat sa tzota! 3. "Dàssalu irbasolare, su carrà!", aiat rispostu Bustianu pro l'istrabiare su pessamentu ◊ su cantare in poesia li faghet bene ca l'istràviat ◊ sa pisedhina s'istràviat gioghendhe, fatendhe búglias ◊ cheret chi s'istràviet, ca sinono a istare sèmpere pessendhe a su male li faghet peus.
istrabiàu , pps, agt Definition de istrabiare; fintzes chi est chentza fàere, chentza trebballare (e podet èssere po mandronia puru).
istràbiu , nm: stràviu* Definition su istrabiare / a i. = cun torracontu.
istrabúnta , nf, nm: istrapuntu, strapunta Definition modhita, una genia de sacone prenu de cosa modhe (lana, crinu, àteru) de pònnere asuta po corcare Synonyms e antonyms bainta, ballita, mantabafu, sabanita, tramata 1 Etymon itl. strapunta.
istràca , nf Synonyms e antonyms ifadu, ifadamentu, impéltinu, istrobbu Sentences no cherzo àtera istraca (G.F.Sedda) Etymon srd.
istracàda , nf Definition su istracare Synonyms e antonyms istragamentu Etymon srd.
istracàda 1 , nf: istragada Definition sonu, tzàcurru de cosa meda chi che calat, orruendho totu impare Synonyms e antonyms istragatzu, istràghida, scioscionu Sentences si est intesa s'istracada de sas predas de muru ruindhe ◊ apo intesu s'istragada: che depet àere faladu carchi foga de muru! Etymon srd.
istracadòre , agt Definition chi istracat, chi faet istracare Sentences fit unu caminu longu e istracadore chi tocabat a fàchere Etymon srd.
istracafúdhu , nm Definition immarritzone, cosa o faina peleosa.
istracalàsciu, istracalàtzu , nm Definition istrepu andhau male, cosa totu malegontza, iscosciada Synonyms e antonyms baldulete, istracassu, istrèpete Sentences cust'istracalàsciu de màchina est tropu vetzu, no abbarrat mancu ritzu! Etymon srd.
istracapuntéri , nm Definition genia de pigione chi essit iscurigandho e faet unu càntigu pibiosu Synonyms e antonyms palitorta, passalidolta, sughelate Scientific Terminology pzn, caprimulgus europaeus.
istracàre , vrb: istragai,
istragare,
stracai Definition
fàere a immarritzone, fàere trebballare o fàere isfortzu fintzes a sentire sa pelea de si pàrrere de no pòdere sighire a fàere cosa o de àere gana de pàusu; fintzes orròschere, passare sa gana de fàere cosa
Synonyms e antonyms
afadiai,
cansai,
fadiae,
iddobbare,
strachedhai
/
arrebbentare,
istajire
/
arròsciri
| ctr.
pasai
Sentences
su istare frimmos istracat prus de calesisiat travallu ◊ istracat su tzaponzu, ma fintzas s'istúdiu, balla! ◊ cussu ballu mi at totu istragau!
2.
istracadu ti ndhe ses de cramare chentza chi ti rispondhat neune?
3.
issu est un'ómini istragau de su trabbàlgiu!
Etymon
itl.
straccare
Translations
French
fatiguer
English
to tire
Spanish
cansar
Italian
stancare,
logorare
German
ermüden.
istracasciài istracassàre
istracassàre , vrb: istracasciai,
istracosciai 1,
stracosciai 1 Definition
bogare de pare, orrúere a irdoadura, nau de gente, immarrire a fortza de andhare, de fàere
Synonyms e antonyms
dissantarare,
ildeossare,
iscadreare,
isconsiminzare
/
fadiae,
strachedhai
Sentences
fillus nostus in guerra depint èssi totu istracosciaus, poberitus! (T.Addari)◊ s'arroca me in miniera pariat de ndi depi istracasciai de unu momentu a s'àteru ◊ sa mesa a fòrcia de dha trisinai s’est istrecosciara
2.
cussu viazu mi che at totu istracassadu ◊ chi dh'ia iscípiu, no mi iap'a èssiri istracosciau andendi a circai ispiridadas!
Translations
French
dégonder
English
to unhinge
Spanish
romper,
destrozar
Italian
sgangherare
German
zerschlagen.
istracassàu , pps, agt: stracasciau Definition
de istracassare; fintzes immarriu meda, fadiau fracu
Synonyms e antonyms
iscossiminzadu,
scancarau,
scarrabeciau,
scarrugau
/
cdh. scataratu
/
fadiau
2.
che seo totu istracassau, totu sa die manna maroglianne (Z.Porcu)
Translations
French
dégondé
English
unhinged
Spanish
roto,
destrozado,
extenuado
Italian
sgangherato
German
zerschlagen.
istracàssu , nm: stracàsciu* Definition istúgiu de pedhe po chistire is launedhas; dhu narant in su sensu de cosa bècia puru, de trastu o istrepu béciu; fintzes fragassu, degollu, moida manna Synonyms e antonyms carcassu, giarcassu / baldulete, istracalàsciu, istrèpete / chimentu 2. sa dommo sua fit un'apusentu solu, chin su fuchile in mesu, unu letu, e a fúrriu istracassos e iscannedhos ◊ su rolozu de S. Maria si est ammutricau, ca depet èssere un'istracassu betzu Etymon itl. turcascio.
istracatzàdu , agt Synonyms e antonyms cansau, fadiau, istracu | ctr. pasadu Sentences mentras chi su babbu, istracatzadu, si ndh'est faladu dae sa calarina, su fizu si ch'est sétidu isse ◊ poi de tantu gherrare, istracatzadu, su pitzinnu si est drommidu ◊ unu póveru betzu istracatzadu est andhandhe a batire linna a pala Etymon srd.