A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

lessièra , nf: lissiera Definition fémina chi faet sa lessia, chi sàmunat a pagamentu Synonyms e antonyms sabunadora Sentences is lissieras andànt a s'arriu a isciacuai is pannus ◊ is lissieras fiant frighendi ingionugadas in sa perda Etymon srd.

lessiòne, lessiòni leisciòne

lessoíni , nm Definition calidades diferentes de una matessi erba chi faent in logu de terra salamata Synonyms e antonyms sassoini* Scientific Terminology rba, Sarcocornia fruticosa, Salicornia europaea Translations French salicorne English salt-worth Spanish sosa alacranera, salicor duro Italian salicòrnia German Salicornie.

léssu , pps: letu 1 Definition de lègere, lèghere Synonyms e antonyms léghitu Sentences apo retzidu, esaminadu e lessu s'avisu ◊ apo lessu metas libbros, prus de una biografia ◊ si su Banzéliu l'aiant letu e postu in pràtica, fortzis in custa terra no bi ndhe aiat àpiu de fizastros! Translations French lu English read Spanish leído Italian lètto German gelesen.

lestèsa , nf: lestresa, lestressa Definition manera de fàere cun presse, in pag'ora / fàghere una cosa in o cun l. Synonyms e antonyms disgàgiu, isbrigu, ispitzesa, spertesa / listresa | ctr. immajonu, lentesa Sentences daghi intraiat in ballu, sas ancas li andhaiant a dresta e a manca che foetos, cun d-una lestresa chi betaiat pore ◊ che lampos chi si bient in s'aera, issos tenent sa própria lestresa ◊ fue in lestresa e làssami sa tírria o ti bisestro a corpos de mànigu de iscóbulu Etymon itl. lestezza Translations French rapidité English quickness Spanish rapidez, prontitud Italian sveltézza, prontézza German Schnelligkeit.

lestincanàre lentiscanàre

lestínchenu, lestíncu lentíschinu

lestinchinéri , nm Definition (f. -a) chie arregollet su lestínchinu istacandhodhu de is cambos cun is pódhighes a un'istrégiu Synonyms e antonyms fricajolu Sentences cussa est lestinchinera connota Etymon srd.

lestrèsa, lestrèssa lestèsa

léstru , agt, nm, avb: lestu, lésturu Definition chi o chie faet o si movet impresse, in pag'ora, in pagu tempus: s'impreat coment'e agt. e coment'e avb. (ma cuncordat che a s'agt. etotu)/ avb.: a sa lestra = in lestresa; crèsciri a lestru (allestru), de lestru = impresse; a lestru = a presse, luego Synonyms e antonyms fruscu 1 | ctr. adasiau, cagallente, immajonadu Sentences est lestru faghindhe sa cosa: no istat duiddui, no! ◊ isse est lestru manighendhe e lestru triballendhe ◊ est lesta lesta, che pisci in logu de festa ◊ est lésturu che unu gatu, che focu, che lampu, che furitu, che balla de iscupeta ◊ cantu bramo in s'ispàtziu bolare comente lestru est su pensamentu! 2. su mundhu est de sos lestros 3. a lestru o a tardu at a bènnere ◊ si poniant a lestu un'isciallu acapiau in conca e fuiant, cun s'afinu in su gúturu ◊ faghe lestru!, faghide lestros! ◊ si caminamus lestros assuprimus chito Etymon itl. Translations French rapide English swift Spanish rápido, pronto Italian lèsto, svèlto, sollécito German flink.

lestrúcu , nm: listrucu, listrugu, restrucu* Definition sa canna de is laores (mescamente trigu, avena, órgiu) foras s'ispiga cun su granu, sa parte bàscia chi abbarrat in sa terra apustis messau su sede cun s'ispiga.

lestrulínu , agt Definition chi faet lestru, chi s'ischit mòvere cun facilidade manna Synonyms e antonyms abbistu, lépidu, lestru Etymon srd. Translations French agile English quick Spanish ágil Italian àgile German flink.

léstu, lésturu léstru

lèta , nf Definition frandha o panneananti de pedhe impreau in sa treuladura de su laore (E.Espa) Synonyms e antonyms pedhiananti.

letàmene ladàmene

letanías , nf pl: litanias Definition invocatziones a Deus e a totu is santos / nàrrere o cantare sas l. = (in cobertantza) nàrrere totu, a unu, a briga, a murrúngiu, cantare is oremus; fintzes cosa chi si arrepitit sèmpere sa matessi, oguale, a cantonedha 2. bogada de is litanias no iscít narri dus fuedhus paris: est brigungiosa! ◊ lassadhu papai in paxi sentza de dh'arrosci cun is litanias!

letàrgu , nm Definition sonnu sighiu, tempus longu chi unos cantu animales istant dormios, sumanas mannas de ierru, coment'e ispediente po no ispaciare is fortzas fintzes a candho torrat su tempus bonu de agatare cosa de papare.

letàta , nf Definition orroca chi portat unu pígiu fine de terra apitzu (E.Espa) Scientific Terminology slg.

letatàrju , nm Definition orrochile, logu de orroca inue sa terra est a pígiu fine (E.Espa) Scientific Terminology slg Etymon srd.

letèra , nf: litera Definition genia de letu, tanti de pònnere a unu crocau po dhu pigare biu o mortu; fintzes su baulu Synonyms e antonyms andhas, létia / baule Sentences su baullu dh'iant portau cun sa letera cuatru germanus ◊ a Gesugristu candu faint s'iscravamentu dhu ponint in sa letera ◊ mi agatesi cumpostu in sa letera ◊ custa letera fiat coment'e una càssia a crobecu, cun sos pes po dh'arrimare e sos bratzos po dha pigare Etymon spn. litera Translations French civière, brancard, litière English stretcher Spanish camilla Italian lettiga, barèlla German Tragbahre.