A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

lézidu léghitu

lezidúra leghidúra

lezisladòre legisladòre

lezisladúra legisladúra

lezislatziòne legislatziòni

lezistradòre , nm: rezistradore Definition aparíciu elétricu chi iscriet datos o, segundhu, fintzes boghes e sonos in nastru o in discu magnéticu.

lezistràre , vrb Definition iscríere una cosa in registru o a dónnia modu a manera de dha tènnere prus segura (fintzes in nastru, in discu) e de dha pòdere averguare; regulare calecuna cosa a manera Synonyms e antonyms allistai, registrai* Translations French enregistrer English to record, to adjust Spanish registrar Italian registrare German eintragen, aufnehmen, einstellen.

lezístru , nm: registru* Definition genia de libbru o cuadernu inue s'iscrient is cosas a manera de dhas tènnere iscritas cun critériu; genia de aina po regulare ccn. cosa Synonyms e antonyms cdh. irricistru Translations French registre, livre, cahier English register Spanish registro Italian registro German Register, Regler.

lezítima , nf: licítima, ligítima, lizítima Definition su sàmbene e sambenau de sa famíglia; sa parte de unu bene chi tocat a unu ca si dha giaet sa lei Etymon itl. legittima.

lezitimàre , vrb: allezitimare*, licitimae Definition fàere legítima una cosa, pònnere a apostu a manera chi siat cunforma a is leis.

lezítimu legítimu

lezòne legiòne

lezòre legiòri

lézu légiu

li , prn: dhi* Definition pron. de 3ˆ persona sing. impreau po gente (mascu e fémina) e po cosa (= a issu, a issa, a cussu, a cussa) manigiau po cumplementu dativu o de 'interessu': andhat bene iscritu siat abbandha e innanti de su vrb., siat totu a unu apustis (solu cun impr. o ger.) Synonyms e antonyms bi Sentences a isse li naro goi, ma a issa li naro gai ◊ issa li rispondheit in frantzesu e isse li pedeit iscuja in sardu ◊ afrànzali sa terra, a su prantone! ◊ bètali abba, a sa bràsia, pro no si che falare a chisina! ◊ ite li cheret a cue? ◊ candho ti cramat, rispòndheli! ◊ a chie ndhe at bisonzu daendheli! ◊ in su chelu che siat e no li fetant pesu sas cosas chi li sezis nendhe! (S.Patatu)◊ si li at unfiadu unu didu Etymon ltn. illi Translations French lui English him (to) Spanish le Italian gli (a lui, ad esso), le (a lei, ad essa) German ihm, ihr.

lía , prn: lilla 1 Definition li + la, bi + la: si dha (lia dao, lia pedo) Synonyms e antonyms Sentences aiat provau deretu a bíere si che lia fachiat a brinchiare ◊ apustis de s'interru aiat tentau de lia picare sa pitzinna ◊ fit coment'e chi che l'essèrepo furandhe sa tanca, non comporandhelia! ◊ in ciaru lilla canto e no a fura, no lasso sa cantone chene posta!◊ aconcalia, toca! Translations French la-lui English it to him (her) Spanish se la Italian gliéla German ihn (sie, es), ihm (ihr, ihnen).

liacàbu , nm Definition cosa de pònnere in conca po mantènnere is pilos Etymon srd.

liacàmba , nm: alligagamba, ligacambas, ligagamba Definition genia de acàpiu o lióngiu chi si ponet a is cartzas de su costumu Synonyms e antonyms acàpiu, allióngiu Etymon srd.

liadògia leadòrza

liadòri , nm: ligadore, ligadori Definition chie faet sa liadura de is libbros Translations French relieur English bookbinder Spanish encuadernador Italian rilegatóre German Buchbinder.