A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

nastalàu , pps, agt Definition de nastalare; chi portat sa nàstala, chi dh'at pàschiu sa nàstala; nau de unu, chi est malu, fintzes unu pagu macu, badhinosu Synonyms e antonyms arnau.

nastrússu, nastrútu, nastrútzu nartússu

nàstula nàstala

nàstula 1, nàstule , nf Definition càriga, donniunu de is duos istampos de su nasu cun su modhímene chi dhos format (si narat prus che àteru pl.) Synonyms e antonyms acúgia, cadrata, càrica, nare, naríciu, pinna 2 Sentences nísidi su mucu, cantu chi ses faedhendhe a nàstulas tupadas! ◊ nuscos de alchimissa intrendhe in nàstules mi faghiant lagrimare Scientific Terminology crn Etymon ltn. *nasitare Translations French naseau English nostril (of horse) Spanish aleta de la nariz Italian frògia German Nüster.

nastúrru , nm Definition erba de dente, denti de cuadhu, erba de santa Maria, folla de opus, genia de erba a fògias mannas picadas, pudéscias e pilosedhas, frore grogo, faet su sèmene in d-una bussa a bisura de càssula, est tóssica (drommitiolu), bona po meighina (dha poniant po su male de is dentes) Synonyms e antonyms sutzameli Scientific Terminology rbc, Hyoscyamus niger Translations French jusquiame noire English henbane Spanish beleño Italian giusquìamo néro German Bilsenkraut.

nastúrru 1, nastúrtu nartússu

nàsu , nm Definition arremu de sa carena, in mesu in mesu in cara, apitzu de sa buca, adatu po pigare e torrare àlidu, pigare is fragos o arrancos: serbit fintzes po fàere unos cantu sonos de su foedhóngiu / min. nasitu; partes de su n.: bicu o punta, alas o pinnas, nàstulas o càrigas, sa serra (ossu chi essit e faet a sedha, in mesu de longu), sa sedha = tretu de pitzu comente cumènciat sa fronte, coment'e a fossu; genias de n.: arremangau (unu pagu a punta in susu), a bistrale, abbugnadu, a càrigas ampras o a pinnas abbertas, a corroncinu o a bicu de corròncia, catadu o a patatu o alladiau, longu, fine, mannu, a unchinu o a gantzu (pichinu, a cucumeu) Idioms csn: èssere cun su n. a pisciotu = istidhiendi, istídhia istídhia, falendhe; frunziri su n. = irmurriada pro cosa chi no piaghet; fuedhendi a sa grussera, pònnere su n. in culu a unu = no arrennèsciri a dhi fai nudha, pònniri su pisci a sodhu, andai o mandai a cudhu logu; leare a unu a su bicu de su n. = pigaidhu in giru; chèrrere sa cosa apicada a su bicu de su n. = própiu ananti, acanta, sentza de dèpiri fai isfortzu perunu; abarrai cun d-unu palmu de n. = abbarrare male, comente unu no s'ispetaiat o no cheriat, ingannadu; èssere de n. fine, nasi modhe = pigai totu is fragus, èssiri dilicau e spissecu po is fragus Sentences chirca e abbàida: o cheres sa cosa apicada a su bicu de su nasu?! ◊ su nasu po carroni pòngiat! ◊ ita trabballu as a fai, chi no ses bona mancu a ti sonai su nasu! ◊ preitzosu, no si nd'isciúliat mancu sa musca de su nasu! 2. cun custu fritu zuto su nasu falendhe! Scientific Terminology crn Etymon ltn. nasus Translations French nez English nose Spanish nariz Italian naso German Nase.

nasúdu , agt: naxudu Definition chi portat nasu mannu Synonyms e antonyms naricrutu, narudu.

natàle nadàbi

natàle 1, natàli , nm: notali Definition genia de macarrone mannu fatu a bisura de tubbu segau curtzu o longhitu e fintzes acancarronau(notali est sèmpere macarrone curtzu)/ min. nataledhu Sentences còmpora mesu libba de natalis mannus! ◊ donamí unu chilu de natalis errigaus ◊ po su brodu poneus natalis arrogaus a minudu ◊ mi dh'ais fatu ispasimare custu pratu de natales!◊ a prandi feus nataledhus cun arrescotu Scientific Terminology mng Translations French cannellonis English cannelloni Spanish canelones Italian cannellóne German Nudelteigröhre.

natàre nadài

natatzòla , nf Definition gràndhula, néula (in is subrecos, in su tzugu, in ímbenas), fintzes essidura a bisura de grandhuledha, a nodighedhu / calare sa m. = ufràresi Synonyms e antonyms mataciola*.

nàtica nàdia

natíu nadíu

nàtu nàdu 1

nàtu 1 nàdru

natúra , nf Definition su mundhu, s'universu, su logu, totu su chi si agatat po su chi est e coment'est, comente faet o mudat a solu, chentza is cambiamentos chi dhue faet sa gente; sa parte de sa carena chi cun prus precisione distinghet mascu e fémina po su chi pertocat s'ingendramentu de un'èssere nou; su èssere desesi, deasi, chentza cambiamentu bófiu (de annestru o educatzione) nau fintzes de s'índule, de sa manera de fàere de unu / itl. pagare in natura = pagare in cosa Synonyms e antonyms naturalesa | ctr. cultura Sentences pensade a su donu de sa natura dae candho printzípiat sa vida a candho nos dat su frutu! (A.Piu)◊ totu, in pesu e in misura, est bene reguladu in sa natura (A.Loy)◊ su logu, de comente l'at fatu sa natura, sa zente lu càmbiat meda ◊ in natura totu càmbiat chentza chi nudha si distruat 2. s'abe màsciu, bell'e sempre, pustis cropau morit ca sa natura che restat atacada a sa de s'abe maistra ◊ sa natura de s'ómine zughet sa conchedha cuguzada cun d-unu pizu de pedhutu ◊ su pipiu, crescendi, imparat a no ammostai sa natura ◊ natura atraet e no nutrinzu! 3. su pàrragu nobu aiat cumpresu deretu sa natura de cussa zente Translations French nature English nature Spanish naturaleza Italian natura German Natur.

naturài , vrb Definition fàere natura, cambiare natura.

naturàle , agt, nm: naturali Definition chi est deasi comente sa natura dh'at fatu, chi est cunforma a sa natura, a comente andhat desesi, a solu; sa manera de fàere, de si cumportare chi unu tenet chentza chi potzat dipèndhere de su ch'ischit o imparat o chi bolet, ne de s'educatzione e ne de s'annestru, ma nau a bortas fintzes in su sensu de abbitúdine pigada o, foedhandho de matas e animales, genia de calidade (fintzes peca) Synonyms e antonyms incrina, índula / físsiu | ctr. fatiscu Sentences at cussu naturale: est latranghigurtzu! ◊ isse at unu naturale gasi bonu chi faghet cun totugantos ◊ cussu at naturale malu: no faghet cun neunu! ◊ a èssi gelosu dhu tenit de naturali ◊ teniat unu naturale: li aggradaiat sa cosa licarda! ◊ cust'àinu tenet su naturale de carchidare ◊ no l'inchestes ca tenet naturale malu! ◊ furiat una fémina forti de naturali ◊ at cussu naturale: si leat fritu li benit su male de sa bula 2. arratza de naturali chi tenit, a furai! ◊ cust'àrbure tenet su naturale de si barriare de fiore ma de muntènnere pagu frutu 3. de morti e de dolori nci nd'est fintzas tropu in su naturali de custu mundu Etymon itl. Translations French naturel, propension English character, inclination Spanish natural Italian naturale, caràttere, inclinazióne, propensióne German natürlich, Naturell, Charakter, Temperament.

naturalèsa , nf Definition su èssere naturale, cunforma a sa natura, cunforma a su naturale in su fàere de su cristianu Synonyms e antonyms natura, naturale | ctr. apónciu Sentences proite istas currendhe a parafua, chi eo transidu ndhe resto e cunfusu: puru no fit naturalesa tua! ◊ lu tenet de naturalesa a èssere ruju in cara ◊ is produtzionis dipendint de su trabballu e de sa naturalesa de su terrenu ◊ Babbu, Fillu e Ispíridu Santu tenint sa própiu naturalesa divina ◊ chi dèu iscriu aici mi parit ca mi ndi tirant de pitzus totu sa naturalesa Etymon spn. naturaleza Translations French naturel English fidelity Spanish naturalidad Italian naturalézza German Natürlichkeit.