A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

navràre , vrb Definition fàere navras, ammanciare, ofèndhere Synonyms e antonyms macrare, tacare / innoriare, ofèndhere Sentences s'ozu navrat sa robba, su maluvàghere navrat su cristianu Etymon srd.

nàvras, nàvres nàbras

navrighèdha nabrèdha

nàvrinu , nm Definition terrenu chi dhue faet meda sa nabra Etymon srd.

naxédhu , nm Definition una calidade de pisu niedhu in su nasedhu Synonyms e antonyms nasedhu 2.

nàxu nàju

naxúdu nasúdu

nce, nche, nchi, nci , avb: che* Definition avb. chi inditat logu, no sèmpere reale, de una manera pagu precisa, logu indefiniu (foras candho prus ainnanti si narat su foedhu chi inditat custu logu), e prus che àteru giaet un'idea de istesióngiu de ue unu est (o si narat pentzandho a logu atesu de ue unu est) ma podet inditare fintzes acostimentu: s'impreat istacau de su vrb. si est postu innanti, totu a unu cun su vrb. si est nau apustis (e cun prn. puru): bògache custa cosa!, toca, istesianci!, bessinci!, fuliancedhu!, bogancedhu!, ponincedhu!, ghetancedhu!, leachelu!, remonichelu!, picaenchelu!, vatunchelu!, essimichelu, fulliadechedhu!, enclíticu, nau che unícu foedhu cun sa forma verbale Synonyms e antonyms ci / bi, ince Sentences nemos cheret andhare a nche batire sa botza ◊ cracu a perda a sa craba chi si nchi istésiat ◊ cumenti as fatu a nce dhu fai istrebedhai, su cani? ◊ oe nce funt is sindacaos ci nosi axudant ◊ sa bitella ti nce dha podes leare! ◊ si nche fit sichia a irfungudare ◊ su gurutu est astrintu ma nche colas ◊ - A si podet? a che sezis? ◊ nci fúliu is carramatzinas ◊ pentzanci e apustis mi arrispundis! ◊ si depeis essiri, esseidenci! ◊ seu intrada a cudha domu ponendidenchi su nasu torra 2. dennantis a nce pònnere in marina a pè ince boliat peri coràgiu ◊ deo nce pogno sa matessi ispesa ◊ inoghe che cherias tue! ◊ che so essidu in Bono a cumandhu ◊ su pani ponincedhu in sa mesa ◊ e ita nci negótziat innòi? ◊ cussus piscixedhus no abetu prus po nce dhus papai: tengu fàmini! Translations French y, là, en English there (here) Spanish aquí, acá, en este lugar, allá, allí, en ese lugar Italian ce, ci, ne (avv. di luogo) German dort, dorthin, hier, da, hierher, da durch, von.

nde, ndhe, ndhi, ndi , prn, avb: ne 2, ni 1 Definition custu foedhu candho est prn. inditat sèmpere parte de una cosa (gente puru) e s'impreat a solu in is arrespostas a una domandha (sinono, a prus de dhu'èssere su nm. puru, arrechedit chi su númene siat cun sa prep. de); candho est avb. inditat logu, no sèmpere reale, e giaet un'idea de istesióngiu (o, raru, fintzes de istóngiu ma coment'e cosa dipéndhia de istesióngiu): a bortas si aciunghet a un'àteru avb. de logu (es.: inòchendhe in ispíritu est restau; s'istória nostra est inòchendhe)/ a/c.: ambos duos si podent pònnere innanti de su vrb., abbandha, o fintzes apustis e totu a unu, enclíticos; candho est avb. podet currespòndhere a s'avb. nce, che; candho est prn. sugetu de unu predicau, custu, coment'e sèmpere candho est de unu sugetu partitivu, si faet singulare fintzes si su pron. rapresentat unu númene plurale: in bidha faghent lepas: si ndhe faghet medas pro serbire e medas pro colletzione / pone sas tatzas in sa mesa e abbàida chi si ndhe ponet duas a cadunu! (in ambos esémpios su sugetu est ndhe, prn. su primu de lepas, su segundhu de tatzas, plurales, ma partitivos, e po cussu su predicau est sing. faghet, ponet) Idioms csn: bi ndh'aiat de… = bi fit su tantu de…; bi ndh'at chi…, bi ndh'at chi… = dhoi funti cudhus chi…, a chini… a chini… (itl. alcuni… altri…); a ndhe ’ides!… = gai abberu at a èssere?!…, bae e ischi si est abberu!; a ndhe cheres bider de!… = ma càstia a biri tui!…; nd'iat = bi ndhe aiat, dhoi ndi fiat Sentences favedhandheli! ◊ ndhe giughes de chervedhu!…◊ mi ndhe cheriat dare e mi ndhe apo leadu, de castanza ◊ - A ndhe cheres de custa cosa? - Daemindhe! ◊ de custa cosa tocat a nd'ispaciai e a ndi donai in bixinau ◊ isse ndhe at fatu a cadhu e a pè ◊ ndi at fatu mannas e allardiadas ◊ che ndhe colat, de tempus, aisetendhe a tie!…◊ a ndhe chircas de inghírios, letrangosu!…◊ tanti giai ndhe faes, de cosa!… 2. mi ndhe so ghiradu a bidha ◊ daemindhe cussa cosa, ca no bi lompo! ◊ mi ndhe andho a domo ◊ si ndh'est essidu de padre ◊ andhadebbondhe dae cue e benidebbondhe a inoghe ◊ zuto su coro andhendhemindhe de s'isanimamentu ◊ bae e cràmandhe a babbu tou! ◊ íntrandhe a manigare! ◊ nci seu arruta cun crobi e totu e s’aràngiu arrumbuendu: su chi apu pótziu nde dh’apu assodhitu ◊ cerriandedha, a filla tua!◊ ndhe semus inoghe ◊ cun sa note de bentu chi at fatu, sa nughe oe ndh'est totu in terra! 3. bi ndhe at chi giughet s'ofísciu a s'imbesse, fatendhe de laras coment'e legendhe ◊ a ne cheres bíere de vista!…◊ a ndhe cheres bídere de funtzione!…◊ bi ndhe aiat de si abbadherigare de su risu ◊ pro su chi at fatu bi ndhe at de li frigare su pè a cuss’ischifosu! ◊ ndhe tenes de bestimenta, si ti ndhe cheres pònnere!…◊ de mandarinu nd'iat ancora meda 4. si l'aviat in chelu lassau, peri a isse ndhe aviat manicau! ◊ cudha die unu bundhu ndh'est intrau in su corpus de una zovanedha Etymon ltn. inde

ne , cng: nen, ni, nin Definition foedhu chi s'impreat candho s'idea de nega reguardat prus de una cosa, mescamente duas o prus cosas bistas coment'e contràrias o diferentes, e sèmpere apustis de s'avb. de nega no, non / a/c.: candho portat ainnanti foedhu chi cumènciat cun cunsonante de sonu mudóngiu (o àtera chi in posidura intervocàlica si narat lébia) no dha lassat cambiare e dh'afortit: no cherzo ne casu e ne pane = nr. necàsu, nepàne ◊ no narat e ne faghet = nonnàrat e nefàghet ◊ ni noi ni dexi = ninnòi niddèxi ◊ ni totu e ni pagu = nr. nitótu e nipàgu (contrariamente a sa régula de su sardu de is cunsonantes mudòngias; ma si cunsideret chi ne benit de su ltn. nec e duncas acabbaiat cun cunsonante, comente de su restu acabbat fintzes sa forma nen) Sentences no bi andhamus ne deo e ne tue, ne oe e ne cras, ne como e ne posca ◊ Nostra Sennora fit pòvera e no possediat nen poledhu, nen cabadhu ◊ nen perdo e nen balanzo ◊ no podia andai ni ainnantis ni acoa ◊ custa cosa no est ni bella e ni bona ◊ custu mànigu no est ne bambu e ne salidu, ma zustu ◊ no mirat ne a birde ne a sicu ◊ cust'isposóriu no si depit fai, ne cras e ne mai ◊ non pigu nin pagu nin totu Etymon ltn. nec Translations French ni English neither, nor Spanish ni Italian né German und nicht, auch nicht, noch, weder… noch.

ne 1 , avb Definition foedhu chi inditat logu cun númenes in forma pl.: ne is = me in is Synonyms e antonyms me*, in Sentences ne is mesis de s'istadi sa genti si setzit in foras a pigai friscu ◊ sa língua de mamma est unu fuedhai de su coru chi intrat ne is venas ◊ is pillonis faint su niu ne is matas.

ne 2 ndhe

nèa , nf: nei 1 Definition filu de lughe, s'aera candho est abbreschendho, cumenciandho a fàere die, ponendho riga Synonyms e antonyms abbréschida, albore, arborinu, chentales, grina, scampiadórgiu, spanigadroxu, riga Idioms csn: fàchere o fai nea, betare nea, pintai a nei = abbrèschere; a sa fatura de sa nea = abbreschindhe; sa nea de sa vida = sos primos annos, sa pitzinnia Sentences sunt tucadas dae bidha chene fàchere nea, pro arribbare chito ◊ su lugori de sa nea ◊ est cumentzendi a fai nea e is bisus de sa noti si nci andant cun su scuriu (D.Maccioni)◊ si essit una nea, cussa est luche ◊ sa cometa cun sa luxi chi fait parit chi bollat istròciri sa nea (A.Anni)◊ de s'ora de sa nea a su murrinadroxu ◊ saludat sa nei su pilloni miu fendi intendi a totus ca fut sempri abbillu (Gd.Piras) Scientific Terminology sdi Translations French aurore English daybreak Spanish aurora Italian auròra German Morgenrot, Morgenstunde.

nèa 1 , nf, nm: neu Definition pintirighinu de diferente colore in sa pedhe, una genia de cancru (po su prus nudha de malu, ma a bortas, candho si tzucat a crèschere, malu e de bogare impresse); foedhandho de linnas o de frutuàrios, genia de nodighedhu; foedhandho de su fàere, de su cumportamentu, pecu, difetu Synonyms e antonyms negru, ula 2. prima fis sentza unu neu, como ses totu perfia! (I.Virdis) Etymon ltn. neus Translations French grain de beauté English naevus (spot) Spanish lunar Italian nèo German Muttermal, Mal, Schönheitsfehler.

nèa 2 , nf Definition genia de tela, forte, chi si ponet a forrare is cambales Sentences aintru de is cambalis in s'antigu si poniat sa raga bianca, orrobba de fortilesa chi dhi narant "nea".

neàdu , pps, agt: niadu 1 Definition de neare 1; chi portat neu, neos; chi tenet pecos, chi faet mancàntzias, fartas Synonyms e antonyms civraxudu, gintillau, iscacadu, pibirassu, pibirinadu, pigosu, pintarinadu, podhinudu, talaosu, trighinedhu / maculau 2. semper abbertu est su sinu de Abramu pro chie s'ischit connòschere neadu Translations French lentigineux English freckled Spanish pecoso Italian lentigginóso German sommersprossig.

neài, neàre , vrb Definition pigare cun is manos, ma fintzes bòllere Synonyms e antonyms acafai, aggantinare, collire, leai*, picare | ctr. dae 1, lassai Sentences nèngiat custu dinai, mamma: alloghididhu! ◊ tatza chinnida niune la neat ◊ neae su chíghere orrostiu e papae!

neàre 1 , vrb: anniai Definition pònnere o fàere neos; pònnere taca, mància in sensu morale Synonyms e antonyms pimpirinare, pintirinai Etymon srd.

nèba , nf: néula 1, néua Definition su tretu de gannighinas, in su gúturu / s'ossu de sa n. = su nodu de s'arguena; a./c. a logos narant néulas a is gràndhulas Synonyms e antonyms ganga, gannighina Sentences mancai tentis de mi pigai a sa neba, no potzu benni: prandu cun pobidha mia ◊ mi at agguantau a sa néua ◊ is nebas fiant tiradas fintzas asuta de sa braba ◊ cantit, gei portu binu: at a bí ca sa neba no dhi at a pitziai!◊ cust'ollu fait pitziai sa neba candu ti dhu papas istidhiau in s'intzalada Scientific Terminology crn.

nebài , iscl Synonyms e antonyms labai! Sentences nebai, pigai is ferrus e circheus de coidai a tundi! ◊ nebai, lichidei su schidoni ca iscroxu cust'angioni, dèu!