precadòre , agt, nm: pregadore, pregadori Definition chi o chie pregat Sentences in su chelu che sias pregadora! ◊ candu at inténdiu cussa boxi pregadora est curtu po agiudai Etymon srd.
precadoría, precaduría , nf: precatoria,
pregadoria,
pregaroria,
preicadoria Definition
su foedhare chi si faet cun Deus o is Santos po dhos laudare, arrengratziare e pedire calecuna cosa; su istare a meda, a tantas bortas, naendho a unu chi fatzat o getzat calecuna cosa
Synonyms e antonyms
arresa,
orascione,
pregaria
/
preconzu
/
cdh. pricaduria,
ttrs. prigaduria
Sentences
za la faghet sa cosa, ma totu a pregadorias! ◊ sas precadurias issoro sunt istadas ascurtadas ◊ chelu e terra parent in cuss'ora impare unidos in pregadoria ◊ ndi at bófiu, de pregadorias, cussu piciocu, po benni a innòi!…
Etymon
srd.
Translations
French
prière
English
prayer
Spanish
oración,
rezo,
ruego
Italian
preghièra
German
Gebet.
precàre , vrb: prechiare,
pregai,
pregare Definition
foedhare cun Deus o cun Santos siat po làudes, arrengratziamentu, siat po dhis pedire e cumprèndhere calecuna cosa; istare a su pedi pedi a ccn. po chi fatzat o getzat cosa naendhosidhu de dónnia manera; disigiare cosas de bonu o fintzes de malu a ccn.
Synonyms e antonyms
arrasai
/
aurare
Idioms
csn:
a pregare a crésia! = chi ndi bollis, piga, assinuncas lassadhu!; chèrreresi pregadu = ispetare chi lu preghent, fàghere sa cosa petzi si bi la pedint
Sentences
apu a pregai po issus puru ◊ su sant'ómine pregat su Chi totu podet ◊ "Firmadhu, su registradori" - pregu dèu a boxi chesciosa -◊ no li apo dau sa vinta de lu prechiare
2.
ti cheres pregadu pro fàghere sa cosa ◊ no at mancu ispetadu a lu pregare meda pro cantare ◊ candho devio pagare no mi soe chertu pregadu ◊ l'ant pregadu che unu santu, ma isse no ndhe at chérfidu mancu s'intesa ◊ cussu si no est pregadu no faghet nudha
3.
sa morte no si pregat a neune ◊ ti prego bona fortuna! ◊ deo sa moda mia apo finidu preghendhe a totugantos benes mannos (Sozu)◊ bona fortuna apedas comente bos pregades! ◊ ti deves pregare dies de vida!
Surnames and Proverbs
prb:
su de pregare est su saludu
Scientific Terminology
prdc
Etymon
ltn.
precare
Translations
French
prier
English
to pray
Spanish
rezar,
orar,
rogar
Italian
pregare,
esortare
German
beten.
precatoría precadoría
precedéntzia , nf: pretzedéntzia Definition su bènnere innanti, antibitzau; diritu, segundhu sa lei o una régula, de èssere o de passare innanti de un'àteru.
precetài, precetàre pertzetàre
precétu pertzétu
prechèra , nf Synonyms e antonyms precadoria.
préchia , nf Definition su tretu totu a inghíriu de sa natura, in sa carena, tra sa natura e is còscias / portare musca cadhina in préchias (nau de ómine) = tènnere disígiu de fémina Synonyms e antonyms angunàglia, ibbina, igliari, ímbana, immina, índima, íngua Sentences caladiche sos pantalones… o brigunza tenes de ti faer bíere in préchias?
prechiadúra , nf Synonyms e antonyms precadoria Etymon srd.
prechiàre precàre
prechíle perchíle
precisài pertzisàre
precisiòne, precisiòni pertzisiòne
precísu pertzísu
préciu , nm: (pré-ci-u)
prégiu 1,
preju,
présciu,
présiu,
préssiu 1,
prétziu,
préxiu Definition
su tanti de moneda chi si faet pagare una cosa chi si bendhet; fintzes virtude, calidade bona de unu, su cunsideru chi si ndhe faet
Synonyms e antonyms
càlculu,
consideru,
contu
Idioms
csn:
abbassiare, falare, artziare o pigare su prétziu; tirai su prétziu = (pro chie est bendhindhe) chircare de bèndhere a prétziu artu (pro chie est comporendhe su contràriu); intrare in preju, pònneresi in prétziu = agatàresi o èssere de acordu pro su prétziu chi li ant fatu, cuncordare in su prétziu; fàghere prétziu de unu, tènnere in prétziu a unu = pònnere o tènnere in contu o càrculu mannu (e pro cussu fintzas "combidare")
Sentences
no ti l'íscio nàrrere su préciu, ma costat! ◊ su salmoni dh'ant artiau de préssiu ◊ ti bendis is prendas e prétziu no tiras! ◊ bi teniat binu bonu e a pagu prégiu ◊ intrat in preju e bendhet s'istante ◊ su chi li daiant si lu torraiat a bèndhere a présiu baratu ◊ già l'ischis comente ch'est faladu su prétziu de su late!
2.
pòvera càscia, a cale fine ses parada pustis chi tantos prétzios as tentu! ◊ su prétziu chi azis fatu a nois est totu onore e dignidade a bois (A.Cubeddu)◊ amigu caru, ti naro "gràssias!" pro su prétziu chi as fatu pro custu axudu
Etymon
spn., itl.
pregio
Translations
French
prix,
appréciation
English
price,
appraisal
Spanish
precio,
apreciación
Italian
prèzzo,
apprezzaménto
German
Preis,
Achtung.
precocéri , agt, nm Definition chi o chie faet male sa faina Synonyms e antonyms abbunzosu, aciorodhosu, afarringiadori, coredheri, improdheri, indrovigosu.
precóciu , nm Definition in fai una cosa a precòcius = comente male si podet, a santarranza, a sa bona Sentences sa domu de su pòberu est totu fata a precòcius.
precolàtzu , agt Definition
chi est totu a percolos, tuvudu, ispongiatzu (es. che a sa pedra fúmiga)
Synonyms e antonyms
parapuntu,
tuvatu
| ctr.
calcu,
tipiu
Sentences
est orroca precolatza o craca?
Etymon
srd.
Translations
French
poreux
English
porous
Spanish
poroso
Italian
poróso
German
porös.
precólu percólu