prenétu 1 penètra
prèni plèniri
prenidórgiu , nm Definition totu su chi si ponet de cundhimentu po prènnere calecuna cosa fata po papare (podet èssere un'animale piticu, sa pala de s'angione o de su crabitu, is culurgiones) Synonyms e antonyms prenimentu Sentences su prenidórgiu de is culurgiones si fait cun casu de fromma de ervè trisinau ◊ candu si fait sa pudha fata a prenu, su prenidórgiu si segat a fitas Etymon srd.
prenidúra prenadúra
preniméntu , nm Definition
su prènnere calecuna cosa (fintzes terras a sèmene); totu su chi si ponet de cundhimentu po prènnere calecuna cosa chi depet istare prena (culurgiones, pala de angione, de crabitu, animale piticu) o fintzes àteru (es. sa banita)
Synonyms e antonyms
imprenimentu,
prenadura,
prenidórgiu,
preníngiu
/
semenóngiu
| ctr.
sbuidamentu
Sentences
su semíngiu est fintzas su tempus de fai su prenimentu, de seminai
2.
fatzu su prenimentu po una pala de angioni a budhiu ◊ su prenimentu de is matalafus dhu fadiant de lana, de palla
Etymon
srd.
Translations
French
remplissage,
rembourrage,
rembourrement
English
stuffing
Spanish
llenado,
mullido,
relleno
Italian
riempiménto,
imbottitura,
ripièno
German
Füllen,
Füllung,
Polsterung.
preníngiu, prenínzu , nm Definition su prènnere; cosa chi si ponet po prènnere, a prenimentu Synonyms e antonyms ceninzu, imprenimentu, prenadura, prenimentu Sentences ita at postu in su preníngiu de is culurgionis? Etymon srd.
prènna prènda
prènnere prèndhere
prènnere 1, prènni, prènniri plèniri
prènsa , nf: prentza Definition genia de erba, a fogighedhas piticas agiummai tundhas, a cambighedhos longhitos, unu pagu crocaos, de fragu bellu, bona a cundhire in is papares cotos Synonyms e antonyms limpidedha, maidana, pérsiga 1 2. o mata bella de prensa, sa matana mi sensa! Scientific Terminology cndh, Origanum majorana Etymon itl.t persa.
prènsa 1 prència
prensadítzu , agt: prentzaditzu Definition
nau de cosa, chi si podet prentzare, chi faet a dhu prentzare, a dh'istrínghere
Etymon
srd.
Translations
French
compressible
English
compressible
Spanish
compresible
Italian
compressìbile
German
komprimierbar.
prensagiólu , nm: prensajolu Definition genia de istrégiu tundhu e a punta po incracare e iscolare cosa (es. feghe) Synonyms e antonyms iscolaveghe Etymon srd.
prensài prenciài
prensajólu prensagiólu
prensàre prenciài
prensípiu , nm: prentzípiu,
princípiu,
printzípiu,
priscípiu Definition
su cuménciu de cosas, de chistiones e fatas; genia de régula, fundhamentu (de cumportamentu morale, de isciéntzia o àteru)
Synonyms e antonyms
comintzu
/
régula
| ctr.
acabbu,
finitia
Sentences
ant tentu printzípiu sas istellas, o sunt eternas totu, Sole e Luna? ◊ bonu printzípiu e menzus fine!
2.
non sigast s'arrexoni de "su tallu" si cuss'arrexoni est contras a is princípius e is valoris cosa tua! ◊ cussa est una pessone de printzípios sanos, onesta ◊ si Samanta depiat lassare sa Sardinna cheriat nàrrere po issa sa morte de sos printzípios e de sas raichinas suas ◊ su cerbedhu de us ómines tenet princípius coment'e régulas de grammàtica chi no si ndhe rendhet contu
Translations
French
commencement,
principe
English
principle,
beginning
Spanish
principio
Italian
princìpio
German
Anfang,
Prinzip.
préntios, prèntos , nm pl: prentus Definition
genia de isfortzu o istrinta de sa brente, ispinta de aintru chi benit fatuvatu desesi po andhare de su corpus candho unu est a iscurrentziadura e fintzes totu impare a dolore a bentre, coment'e a puntas; dhu narant fintzes po is istentinas, is longus
Synonyms e antonyms
conos,
iscussinos,
isprémidos,
prémidas,
puntas
/
longus
Sentences
est a prentos de dolore de mata ◊ torra allodhus is prentus cun ràfigas de bentu, súrbius e iscupetadas, iscórrius e isciarrocadas!◊ m'est pigau a prentus, bai e iscí si est po su chi apu papau!
2.
is prentus dhus bendint in macellu
Etymon
srd.
Translations
French
épreintes
English
contractions
Spanish
tenesmo,
pujo
Italian
prèmiti
German
Druck.
prentòxa paltòlza
préntula , nf Definition genia de casu chi si faet a Pasca Scientific Terminology csu.