A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

surpía , nf Definition farta manna de sa vista Synonyms e antonyms insurpia, turpíghine, tzeghidúdine, tzegúmene, tzurpedade Scientific Terminology mld Etymon srd.

surpímini , nm: (su s. = nr. sussurpímini) tzurpímene Synonyms e antonyms tzeghidúdine, tzegúmene, tzurpia Sentences su surpímini de sia Sipiredha, ca si fadhiat su macitu po trèmini! Scientific Terminology mld Etymon srd.

surpíre supríre

súrpu , agt, nm: (su s. = nr. sussúrpu) ciurpu trupu*, tzulpu Definition chi o chie no biet, chi dhi fartat deunudotu sa vista Synonyms e antonyms cegu, insurpu, ispereladu.

surpúliu , nm Synonyms e antonyms assuconi, assupedhu, singurtu, sucúturu, tzúcuri Sentences sa fiza bi carinnat sa cara, a sa mama morta, pranghindhe a surpúlios.

súrra , nf Definition cropos a meda giaos a unu, o a un'animale, po su male chi at fatu o àteru, fintzes múngia, pelea manna; cosa meda / donai, pigai una s. = giare, pigare cropos a meda, atripare Synonyms e antonyms apiossa, apodhada, assurrada, banzu 1, cabossa, carda, catatripa, dobbe, pista, sussa, zongada / antua, cària, mugna Sentences no si ndi boliat andai e mi dhi donant una bella surra ◊ dh'at iscutu una surra cun sa màniga de su marroni, a burrincu ◊ mellus cussu chi non una surra de fusti! ◊ po chi portis sa conca murra, lah no ti acontessat de arregolli surra! ◊ si ti domandhant cun chie as cantadu, lis naras chi as cantadu cun Cugurra; si ti domandhant "Ite as balanzadu po prémiu?" "Unu 'anzu e una surra!"(Cugurra) 2. l'apo leada sa surra in cussa pigada mala!… 3. cussus funt una surra de piscinàrgius ◊ tèngiu una surra manna de cosa de fai ◊ su piciochedhu portat in sa bussa una surra de gioghitus Etymon ctl. surra Translations French coup, rossée English blows Spanish zurra Italian percòsse, busse German Schläge, Hiebe.

súrra 1 , nf Definition su súmene de sa tunnina (mescamente sa s. bianca), bona meda orrostia Scientific Terminology mng Translations French thon à l'huile de première qualité English tuna fish Spanish ventresca Italian ventrésca, buzzonàglia German Bauchfleisch des Thunfisches.

surràdigu , agt Definition nau de ccn., chi tenet naturale malu, chi est de mal'intesa Synonyms e antonyms abbetiosu, acucosu, aputajolu, corriatu, coteu, pertiassu, redossu, serréntile, testarrudu.

surradúra , nf Definition s'immamadura chi si faet in beranu a sa bide noa, po che dhi betare is cambighedhos chi at bogau in prus Synonyms e antonyms irmamadura, iscatzedhadura Etymon srd.

surragaméntu sarragaméntu

surragàre sarracràre

surràgu sarràgu

surrài, surràre , vrb: assurrare Definition pigare a cropos, atripare Synonyms e antonyms abbanzare, acamassare, aciocai, addobbai, apodhare, arropai, assupare 1, atrempare, atripai, cadhai, impodhare, isciúdere, magiare, mungiai, sussare, zongare Sentences nois amus surradu a issu, sos fizos e totu sa gente sua ◊ si proo a surrare… deo surro! (Cugurra) Etymon ctl. surrar Translations French battre, frapper English to strike Spanish golpear Italian percuòtere, picchiare German schlagen.

surràstra sorràstra

surràu , pps, agt Definition de surrare Synonyms e antonyms cordomau, iscutu, mazadu.

surreschiàre , vrb Definition pigare a mal'ogu, pigare o àere contragéniu Synonyms e antonyms ghelestiare.

surréscu , agt Definition nau de unu, chi no si faet tanti bòllere bene, chi no praghet, chi no faet a dhu padire de cantu no praghet Synonyms e antonyms dilzeniau.

surrínu , agt Definition nau de unu, chi est unu pagu bregungiosu, arestosu Synonyms e antonyms bergungiosu, gavardu | ctr. facianu, ifaciu Sentences su surrinu, proite no ti la leas sa cosa candho ti la cherent dare?!

surrogài, surrogàre , vrb Definition cambiare, pònnere a su postu o in parte de un'àteru.

surrúgnu , nm: surrúngiu Definition no própriu murrúngiu, ma calecuna cosa coment'e duda, chèscia e dispraxere totu impare, ammentu de cosa chi dispraxet Synonyms e antonyms impudu Sentences tui as tentu custu dannu e immoi ti abarrat custu surrúngiu de no èssi pótziu fai nudha ◊ is surrúngius de tantis tristuras, su grajori de tantis buconis marigosus si fiant assacaus asuba de is palas suas ◊ mi berrinat in conca s'ispédhiu e su surrúngiu de is cosas chi fiant e no funt prus ◊ si passat innoe dh’at a bíncere su surrugnu Translations French regret English regret Spanish nostalgia, arrepentimiento Italian rimpianto German schmerzliche Erinnerung.