A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

trepojàre trabojàre

trepojàu , pps, agt Definition de trepojare; chi est betau apare de no si cumprèndhere, de no iscapiare (ma fintzes chi no est lisu) Synonyms e antonyms imbojau, impiricau Translations French embrouillé English entangled Spanish enredado Italian ingarbugliato German verwickelt.

trepóju , nm: tripozu, trobógiu, troboju Definition cosa betada o intrada apare, mala a iscapiare o a cumprèndhere Synonyms e antonyms imbrabúgliu, incaíciu, trepógliu Sentences cussu est sutzessu in mesu a tantu troboju ◊ intessis arcanos trobojos chi s'ómine faghent a rúere in tulas de ludu (A.Porcheddu)◊ custa chistione est totu unu troboxu!◊ dies de anneu m'istragant in su trobógiu de sentidos (S.Arru) Etymon srd. Translations French enchevêtrement English jumble Spanish maraña Italian intrico German Gewirr.

trepollàe , vrb Definition betare apare, a s'afaiu, chentza órdine Synonyms e antonyms imbusticai, trabojare 2. cussa est limba trepollada.

trepóllu , nm Synonyms e antonyms abbolotu, trambullu, tregollu.

treràxu telàgiu

tres , nm, agt, Definition coment'e nm. mascu inditat númeru chi benit intr'e duos e bàtoro (in números àrabbos 3, in números romanos III); est foedhu chi faet de agt. e che a sa bona parte de is agetivos chi inditant cantidade no càmbiat cunforma a su númene chi acumpàngiat (a/c.: nau de ora, cun s'art. plurale, est sèmpere fémina)/ no isciri cantu fait tres = èssere tontos abberu! Sentences su tres in su ses bi cabet duas bortas 2. cussu pariat mortu tres dis ◊ sos tres Res sunt andhados a chircare a su Bambinu 3. si ndhe sunt pesados a sas tres de manzanu ◊ inoghe semus in tres Etymon ltn. tres Translations French trois English three Spanish tres Italian tre German drei.

tresàtzas , nm Definition denti de béciu, de bècia, basoledhu atzudu, genia de erba chi faet a cambu longu e faet su granu coment'e una faighedha atzuda Synonyms e antonyms anchíscia, faisedha, fravaria, nasedhu, pisedhu, písiri, pisuvà Scientific Terminology lrs, Lathyrus sativus Etymon srd.

tresèta , nf Definition in poesia, pesada de tres versos Synonyms e antonyms tertzina Translations French tercet English tercet Spanish terceto Italian terzina German Terzine.

tresfòllas , nf Definition genia de erba, bella fintzes po frore Scientific Terminology rba, Aquilegia vulgaris.

tresinacàsu , nm: trisinagasu Synonyms e antonyms fratacasu, tratagasu Etymon srd.

tresinadúra , nf Definition su tresinai, tratagasare casu Etymon srd.

tresinài , vrb Definition passare cosa in su tratagasu, ma fintzes friga friga in terra o àteru Synonyms e antonyms fratare, tratagasare, tratai / istrisignare, trijinare*, trazare 2. su bistiri, si dhu lassas trésina trésina, aici longu, s’incadhotzat totu! ◊ is piciochedhus chi tresinànt is peis in sa giarra pesànt pruini.

tresórgiu , nm Definition cosa chi serbit po acapiare Synonyms e antonyms acàpiu, lighinzu, ligóngiu, presógliu* Sentences in s'iscamedhu acultzu a su foghile - sa soga in su tresorzu - e che in bentu passaiat sa lepa e cun atentu nèndhemi sos contados de cuile (A.Liori).

trespodrè trepodrè

trèssa traèssa

tressài traessài

tressài 1 , vrb Definition arare sa terra a duas bortas, sa de duas bortas Synonyms e antonyms errilare.

tressài 2 transàre

tressàre traessài