trensíle , nm Definition orrugu mannu de cosa segau de longu (petza, lardu) Synonyms e antonyms istallada.
trensíri trancíre
trèntze , nm Definition genia de bestimentu lébiu a bisura de capoto chi fúrriat s'abba Synonyms e antonyms intzeradu Sentences sos furisteris fint in capedhu niedhu, otzales niedhos, mustatzos niedhos, camisas e trentzes biancos ◊ suta de su trentze fint in gambales de corria.
trentzí, trentzíri trancíre
trénu , nm Definition
màchina a motore cun vagones agganciaos apare unu aifatu de s'àteru, po ingòllere gente e carrare cosa in ferrovia; fintzes cosa agganciada s'una a s'àtera a filera a bisura de trenu
Sentences
aintru de sa miniera portastis su trenixedhu
Scientific Terminology
trps
Etymon
itl.
Translations
French
train
English
train
Spanish
tren
Italian
trèno
German
Zug.
trepàtziu trapàssu
trèpe tèlpe
trepèdha , nf, nm: trepedhu Definition
tzarra, chistionu iscioloriau, prus de istrobbu chi no àteru
Synonyms e antonyms
ciaciaredha,
ciaramedha,
laredha
Sentences
chene sa trepedha de su socru cussu si fit pótiu fàchere ◊ sa zente s'intendhiat totu a trepedhu a boche arta in fora, in su mortu
Etymon
srd.
Translations
French
bavardage,
babillage
English
chitchat
Spanish
cotorreo
Italian
ciància
German
Geschwätz.
trepedhàre , vrb Definition
foedhare a murrúngiu, chentza cabu, tanti po istare naendho
Synonyms e antonyms
ammusciare,
arraunzare,
ciaciarrai,
ciaramedhare,
paraletare,
spaparotai,
tricatare
Sentences
trepedhandhe li dat sa grassanera, sa massaja (S.Manconi)◊ ant cumintzau a trepedhare tra issos nandhe goi
Etymon
srd.
Translations
French
bougonner,
babiller
English
to talk idly
Spanish
cotorrear
Italian
cianciare,
borbottare
German
schwätzen.
trepedhósu , agt, nm Definition
chi o chie acostumat a abbarrare trepedha trepedha, foedhandho a murrúngiu, chentza fundhóriu
Synonyms e antonyms
arralladori,
ciaciareri,
ciaciarone,
illeredhiau,
labredhiosu,
paraletadore,
trepedhosu
/
cdh. sculdiulatu
Etymon
srd.
Translations
French
babillard
English
prattler
Spanish
cotorra,
charlatán
Italian
cianciatóre
German
Schwätzer.
trepédhu trepèdha
trepèi trebèa
trepejàle trebiàli
trepetàre , vrb Definition cricare de cumprèndhere antibitzau, innanti Sentences Nannedhu passaiat su tempus trepetandhe sa manera pro fàghere dinari meda e impresse (M.L.Pisanu).
trepidàrzu trebidàlgiu
trépide trébi
trepisàre , vrb: trimpisare, tripisare Definition murigare cun su trimpisu, pigare a murigu, portare a su muriga muriga.
trepítza , nf Definition its, tripitu, istrepitzu? Sentences sos ballos a trepitza si faghiant a lugore de fogu (N.Sanna).
trepodrè , nm: trespodrè Definition
pigione chi abbitat meda in Sardigna e faet sa cria fintzes duas bortas in s'annu: dhi narant deasi po sa cantadura chi faet
Synonyms e antonyms
bebbereche 1,
cancarau 1,
cícuri,
crocadí,
pasparau,
scuacioni
/
cdh. trepudè
Sentences
t'iscultas un'allegru trespodrè a isfida cantendhe cun su cucu (F.Pitzolu)◊ bolos de peldighes, birdarolos, trepodrès e babbarrotos…
Scientific Terminology
pzn, coturnix coturnix
Etymon
srd.
Translations
French
caille
English
quail
Spanish
codorniz
Italian
quàglia
German
Wachtel.
trepógliu , nm: atrepógliu*,
tropellu,
trupégliu,
trupellu Definition
genia de faghevaghe, de andhata a fuidura a dónnia bandha, de tréulu, cosa betada apare, a s'afaiu; immarritzone mannu, cadha, matana
Synonyms e antonyms
abbatúliu,
atrobodhu,
atroputzu,
atrupamentu,
carralzu,
imbrabugliu,
incalamistru,
sciumbullu,
trambullu,
tregollu,
trepoju,
trobodhu
/
cadha,
matana,
pelea
Sentences
it’est custu bacanu in sa vidha a trepógliu?
Translations
French
confusion,
embrouillement
English
confusion,
entanglement
Spanish
confusión
Italian
confusióne,
ingarbugliaménto
German
Durcheinander,
Verwirrung.