Abbreviations Legenda | Symbols Legend

abbizàghe , agt Definition chi istat abbillu, chi si acatat de totu Synonyms e antonyms abbizósicu, abixanti Sentences fit un'ómine abbizaghe e inzeniosu chi podiat agghejare e disatinare ispantamundhos e carravàulas, bentureris e malintragnados (T.Pinna) Etymon srd. Translations French qui s'aperçoit de toute chose English weary person ?? Spanish perspicaz Italian che si accorge facilménte di tutto German umsichtig.

acioródhu , nm: atzarodhu, atzerodhu, atzorodhu, ciarodhu, tzorodhu Definition cosa fata male o nada a s’afaiu, betada apare chentza régula; fintzes cosa leada unu pagu a disprétziu / fàghere sa cosa a s'atzorodhinu = a sa biscaina, a brétiu, comenti essit essit Synonyms e antonyms abbaunzu, abbunzadura, afioncu, atzarodhadura, atzorodhinada, ciaputzeria, coredhu, frodhoga, impaputzu, impiastru, inciapudhu, inciorodhu, indróvigu, navàciu Sentences is chi cantant oe funt totu atzerodhos!◊ ridiat e iscracagliada po dogni atzorodhu chi dhi nariant ◊ mi fiat improdhendi una surra de atzarodhus ◊ tzertos poetas, oe, candho crent de fàghere poesia ahi cantu aciorodhu batint apare! (A.Dettori)◊ narat botza de atzorodhu chi annuat su sole!◊ chi sighit s'asciutore est bellu s'atzerodhu: ocannu ndhe torraus chentza nudha! 2. bi aiat a bèndhere durches, turrone e àteros atzorodhos Etymon srd. Translations French bâclage, horreur, chose mal faite English bungling, mess Spanish chapuza, chapucería Italian acciarpìo, pastìccio German Pfuscherei.

arròbba , nf: orrobba, robba* Definition cosa téssia, cosia o de cosire; cosa bastat chi siat, cosas o benes chi si possedint (fintzes bestiàmene a tàgiu o a chedha)/ sa manu màua de s'arrobba = s'ala mala, sa chi depet istare a parte de intro de sa bestimenta Synonyms e antonyms cosa, cótili, interessu, tessinzu, traste / beltiàmine Sentences cussu no tenit arrobba e dhi bis sempri su própiu bistiri ◊ cussa est s'arrobba po unu bistiri 2. s'arrobba ocannu est grassa ca tenit ebra meda Surnames and Proverbs smb: Arobba Translations French chose, étoffe English thing, cloth Spanish cosa, ropa Italian còsa, stoffa German Sache, Stoff.

befài , vrb: abbefare, befare, befiare Definition pigare a befa, erríere de àtere unu pagu a disprétziu Synonyms e antonyms abbilgonzare, abbirgonzire, bufonai, ciacotai, ilvilgonzare, sbregungiri Sentences a issu totus dhu befant ◊ si aiat gana de si ndhe befare, sa sorte, mi podiat fàghere macu! ◊ cussu si béfiat de su male anzenu: si aiat abbaidadu a su sou!…◊ sunt befendhe de s'unu e de s'àteru e no si abbàidant mai a carrones!◊ su ponidori de fogu est finas cussu chi befat is atrus cun sa limba Translations French se moquer de quelqu'un, de quelque chose English to make a fool of s.o. Spanish burlarse, mofarse, befarse de algo o alguien Italian farsi bèffa di qlc., di qlcs German verspotten, auslachen.

caciaràda , nf Definition cosa pastissada, cumpositziones o ispetàculos fatos male Synonyms e antonyms abbunzu, maltitzu Translations French horreur, chose mal faite English swill Spanish chapuza Italian pappolata German Faselei.

cantàda , nf Definition su cantare, ma fintzes sa manera de cantare / c. de sèi = a gara de improvisadores, a sa campidanesa Sentences cantas cantadas fatas in cussas festas! ◊ calincunu at iscritu s'istória de sa cantada campidanesa Etymon srd. Translations French action de chanter quelque chose English singing Spanish acción de cantar Italian cantata German Gesang.

commissiòne , nf: commissioni, cummassioni, cumissioni Definition prus che àteru, cuncordu de personas postas po calecunu incàrrigu (es. po averguare is cunditziones de unu malàidu, unu progetu, dimandhas e àteru); fintzes imperju, faina chi si faet mescamente a cumandhu de ccn., segurtade o arresposta a calecuna cosa chi unu at dimandhau Synonyms e antonyms cumandhu, masione Sentences sa commissione de sa Comuna at aprovadu sos prozetos de sas domos ◊ si est reunida sa commissione de sos esàminos 2. mi depint torrai commissioni notesta Etymon itl. Translations French commission, tâche, chose à faire English commission, errand Spanish comisión, recado Italian commissióne German Kommission.

còsa , nf, nm: coso Definition upm, númene indefiniu po inditare itesisiat, totugantu / min. cosedha, cosita, cosaredha, cosichedha Idioms csn: àere, tènnere c. = benes, interessu; pro cosa!… = in debbadas; cosas de bonu, de malu, de allegria, de piaghere, e gai = fatos bonos, malos, allegros e gai; c. fata = fatuzu, brusceria; c. mala = maladia, porcaria, cosa chi no balit, chi fait mali (fintzas fatuzu); c. de pingiada, de padedha = mànigu cotu; c. mia/miu, tua, sua, nosta = meu (o mia), tou (o tua), sou (o sua), nostru (o nostra), agt. e fintzas prn. (a/c.: a bortas s'agt. possessivu cuncordat in calidade cun "cosa" e a bortas cun su númene chi acumpanzat); acant'e c. mia = acurtzu a mie; cosas mannas = meda (o, is suspu, pagu, nudha, paghitzedhu); crèresi, fàcheresi c. = pessàresi importante meda; torrai a cosa (nau de ccn. a làstima)= andhare male; za est c. de!…, no est c.!, c. fit!…= no fait a…, no andat bèni, no fiat possíbbili, no andaiat bèni; si fit c., si fut in c., si fit istadu a c. = si fadiat, si fut possíbbili, si si podiat, si faghiat, si aiat fatu (períudu ipotéticu)…; ite c.!… = arratza de cosa, de proa, de balentia! (nau pro ndi menguai su valori); èssere c. a unu = èssiri parentis; c. de + númene pl. = unus cantu, unas cantu, unu tantu, pagos, unu pagu de…; nàrrere c. a unu = nàrriri ccn. cosa, ma fintzas e pruscatotu ammonestai, certai; pagare a ccn. in cosa = itl. pagare in natura Sentences in sas cosas bi cheret contivizu ◊ cosa cheres, chi mi ses cramendhe? ◊ ndi as a fai cosa de custu dinai!…◊ como bi at una cosa, mih: si proet faghet dannu a sas binzas! ◊ bi tenzo cosas de fàghere ◊ sas cojuadas noas ant assazadu cosa chi lis piaghet ◊ sas pudhas fint isbichendhe calchi ranighedhu de cosa ◊ ca est fritu, lèadi carchi cosa a ti cuguzare! ◊ a bos lu torrare in cosas de bonu! ◊ cussu leadilu a maridu, ca tenet cosa! ◊ sichi, sichi: chie ti mutit cosa, a tibi? ◊ in cussu palatu sigomente bidiant cosa, neune bi cheriat istare ◊ pro cosa ti apo cosidu bestimenta: deretu iscorriolada l'as! ◊ po cosa babbu miu mi at postu su nòmini Futunatu, candu sa furtuna no isciu mancu aundi bivit! (E.Olla)◊ chi fiat istétia una cosa iscípia, fiaus pótzius andai ◊ cussa est cosa fata, a s'irmalaidare gai sa die de su coju! ◊ e chini at nau cosa?! ◊ cosa de si fidai a andai a cussu logu, cun totu su perígulu chi dhoi est!…◊ at nadu babbu a mi dare cudha cosa! ◊ in cosas gai no bi cumprendho ◊ ajó, faedhamus de cosos piús allegros!◊ naradhi cosa a su pipiu candu fait aici, ca est perigulosu!◊ Antoní, briga a fizu tou ca mi at nadu cosa, maleducadu chi no est àteru!◊ – Nachi ses rutu: cosa t'as fatu? – No, nudha! 2. is sónnius cosa mius, is brebeis cosa sua, sa domu cosa tua, su bixinu cosa nosta, su mundu cosa miu ◊ a cancu piciochedhu dhi segu s'iscova in conca, mancai siat fillu cosa tua! ◊ is costúminis cosa nostus funt bellus ◊ a su nai ca fuaus inní, cun s'iscruxoxu asuta cosa nosta! ◊ curriant avatu cosa sua coment'e duus canis avatu de unu lèpuri ◊ dhus naràt de acostai acant'e cosa sua 3. custu abbruncu l'at sentidu cosas mannas ◊ cosighedha de onestu chi est…: no lassat nudha in logu! ◊ chi dha lassaus fai, agò essit cosa diaderus e insandus a ndi dha stolli no est chi siat fàcili ◊ triballante, nachi… cosas mannas… sempre fatu de sos tzilleris! 4. bos sezis avesaos a imbentare trassas, fachèndhebbos cosa, ca nanchi sezis istruios! ◊ gi est torrau a cosa immoi chi est béciu!…◊ no ti fatas cosa: catecantu isco chie ses! 5. múilas, iscorratzas minetosu: già est cosa de ti mi acurtziare!…◊ como chi si est istudiadu za est cosa de lu faedhare!…◊ su mortu fit totu irfreguradu e no l'ant lassadu bídere mancu a sa mama: cosa fit!…◊ cosa fit, de lu pònnere acurtzu a su fogu, unu telu de pràstica!…◊ za est cosa de ti pedire azudu… mancu si los bides morindhe los azuas, tue! 6. ite cosa, mih, a iscrier bene, sendhe chi at istudiadu!…◊ ite cosa, mih, chi bi l'at fata a bínchere una criadura, un'ómine mannu! 7. - cosa ti est, a tie, Fulanu? - e ite mi est? nudha mi est, ne parente de acurtzu e mancu de atesu 8. cosa ’e literas retzit fitianu ◊ apo collidu cosa ’e barracocos ◊ dhue aiat cos'e domighedhas e pinnetas ◊ mi depet pagare cosa 'e zoronadas chi l'apo fatu ◊ at comporau su spagu po acapiai cosa de iscàtulas ◊ tenzo cos'e fiados ◊ cosa ’e bene chi annat!… 9. si fit cosa, cun sa manu lis cumpidaiant sa bragheta! ◊ si fit cosa, candho no at dinari tiat bèndhere s'ànima in contu de binu! ◊ chi fut in cosa, no dhis iast a lassai tocai terra, a fillus tuus! ◊ si fut in cosa benemu a mengianu e a merí: ma no fait! ◊ lu cherio arrejonare, ma no est cosa! ◊ si fit cosa, cussu letu che l'aio frundhidu cantu m'andhat sa manu! Surnames and Proverbs smb: Cosa Etymon itl. Translations French chose English thing Spanish cosa Italian còsa, qualcòsa German Ding.

incalancàre , vrb Definition pònnere in calecuna calanca; foedhandho de animales (sórighes, margianes, bobbois), cuare in sa cala, in sa calanca Synonyms e antonyms impelciare, imprecolare, incalare, incolonconare, ingarghilare, intergare / abbuare, atanai | ctr. essire, bocare 2. in catza at bidu pegos incalancados Etymon srd. Translations French mettre quelque chose dans une fissure English to slip in Spanish meter algo en un agujero, encavarse Italian métter qlcs. déntro una fessura German etw. in einen Spalt stecken.

putzímene, putzímini , nm Definition cosa chi faet a dha crisare Synonyms e antonyms ischifera, ischivitzúmine, putzidhia, putzina, putzinúmine, schivéntzia, schivori, schivoria / cdh. putzímini Etymon srd. Translations French chose dégoûtante, saloperie English disgusting thing Spanish asco, porquería Italian schifézza German Ekelhaftigkeit.

putzinúmene, putzinúmine , nm Definition cosas de isputzire, putzinosas Synonyms e antonyms ischifera, putzina, putzímene, schivoria / cdh., ttrs. putzinúmini Sentences totu fit putzinúmene, feghe, víssiu Etymon srd. Translations French saloperie, chose désagréable English disgusting thing Spanish porquería Italian còsa puzzolènte, sgradévole German stinkige und unangenehme Sache.

seína , nf, nm: esina, sesina, sisina, sisinu Definition cosa de pagu valore, su mesu de unu sodhu, chimbe centésimos de su francu sardu: si narat solu in su sensu de dinare pagu Synonyms e antonyms isina Sentences finas candho ses totu tramudadu no bales bator petzos de sesina! ◊ li dao sos pagos sisinos chi tenzo, bastet chi mi che let su pitzinnu Etymon itl. sesino Translations French chose de quatre sous English half soldo, next to nothing Spanish chuchería, de tres al cuarto Italian mèzzo sòldo German von geringem Wert.

«« Search again