Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

addóbbu , nm Definition su acropare, is cropos Synonyms e antonyms banzu, bultzonada, colpu, dobbe, irdóbbiu Sentences at inténdiu un'addobbu légiu a s'enna de ndi fai assustrai povintzas su prus abbistu Etymon srd. Translations French coup English blow Spanish golpe Italian percòssa German Hieb.

alenàre , vrb: alinare Definition mandhare a fora su respiru, arrespirare Synonyms e antonyms abidai, anidare Sentences aleno ervosas dulcuras furadas dae sa catassa fumosa de s'últimu tortu 2. intendho su bentu alinendhe acurtzu meu Etymon ltn. alenare Translations French respirer, souffler English to breathe, to blow Spanish respirar, soplar Italian respirare, soffiare German atmen, blasen.

alénu, àlenu , nm Definition s'ària chi intrat a o essit de is prumones portandho s'ossígenu a su sàmbene e leandhondhe s'anidride carbónica, sinónimu fintzes de fortza Synonyms e antonyms àbidu, alentu, àlinu 1, isalenu / foltza / alore Idioms csn: bogare, leare, torrare a. = bogare, leare, torrare àlidu, respirare; in d-un'à. = in d-unu sinnu; èssere de sete alenos, o àere sete alenos = èssiri forti meda, corriatzu; èssere a s'a. = morindhe (nadu de malàidu, betzu), finindhe, iscutinendhe (nadu de provista) Sentences fit faedhendhe asciuconada e cun s'alenu curtzu ◊ li est manchendhe s'alenu: est morzendhe! ◊ benindhe fia mancu, un'istante s'alenu mi est mancadu! (A.Dettori)◊ lu giamant e no faedhat, tantu li mancat s'alenu ◊ fut tocadu de partire dae sas iscolas po dare alenu a sa poesia a bolu! 2. sa domo sua est unu porchile: si b'intrades bos leat s'alenu ◊ no fit cosa de resístere cristianu: leaiat s'alenu su pudore 3. su "Chi eja!" a Zuanne nche li est essidu in d-un'àlenu 4. za morit cras, tziu Batore: est de sete alenos!… Etymon srd. Translations French souffle, haleine English blow, breathe Spanish aliento, soplo Italian sóffio, àlito, respiro German Blasen, Atem.

anchiàda , nf: Definition cropu de camba (anca), de pei (de ananti), nau de animales Synonyms e antonyms anchionada Etymon srd. Translations French coup de patte English blow with a paw Spanish patada Italian zampata German Pfotenhieb.

corfichédhu , nm Definition min. de corfu, cropighedhu Translations French petit coup English small blow Spanish golpecito Italian pìccolo cólpo German kleiner Schlag.

dòbbe , nm: dobbo Definition su cropu o sonu surdu chi faet una cosa orruendho a terra; cropos a meda iscudendho a ccn. po calecuna cosa chi at fatu / dare, leare, buscare, collire d. Synonyms e antonyms addobbu, apiossa, arropu, banzu 1, cabossa, carda, mazadina, piritzofu, pista, surra 2. che unu macu est essidu bochindhe a dobbes de fuste anades e dindos ◊ oe che leas dobbe, si no l'agabbas! Etymon srd. Translations French coups, rossées English blow, stroke Spanish choque, paliza Italian percòssa, bòtta German Schlag.

farrancàda, farrancàra , nf: afrancada, farruncada, francada, franchiada Definition cropu de farranca; tanti de cosa chi istat in d-una o fintzes duas manos unias; unu tanti pagu precisu / francada de agiudu = betada de manu azuendhe Synonyms e antonyms apuinada, brancada, frascada, manada / giunta / farranca 2. custa mi paret una francada de macos,sarvamentu! ◊ at ghiradu una bella francada de linna a su fogu ◊ pongat sa pingiada de s'àcua e ghetidinci una farrancada de sali! ◊ totu cudha cosa mi l'aggantzaia a franchiadas ◊ dèu a fusteti custa cosa si dha pagu cun su dinai totu a una farrancara 3. sunt andhados pro li dare una francada de agiudu Etymon srd. Translations French coup de patte, poignée English blow with a paw, handful Spanish patada, puñado Italian zampata, manciata German Tatzenhieb, Handvoll.

illinnarjàda , nf Definition cropu giau cun nae de linna Synonyms e antonyms colpu, ilbarriada, irbirroncu, irrugada, irruncada, irzarriada Sentences illinnarjada de fuste Etymon srd. Translations French coup de bâton English blow (with a cudgel) Spanish paliza, varapalo Italian legnata German Stockschlag.

incrivíre , vrb Definition calare unu cropu, giare su cropu abbaidandho bene innanti comente iscúdere, pigandho sa mira Synonyms e antonyms isciúdere, tzacai Translations French frapper English to deal a blow Spanish asestar un golpe Italian assestare un cólpo German einen Schlag versetzen.

innàdu , nm Definition cropu de ischina, móvia de sa carena coment'e nadandho / avb.: a innadu = cun unu corpu de ischina, móida a incannadas Synonyms e antonyms ischinada Translations French coup de reins English blow with one's back Spanish espaldazo Italian schienata German Rückenstoß.

inniscíre , vrb: innisie, innisire, innixire Definition sonare su nasu po ndhe bogare su mucu Synonyms e antonyms ischisciare, ischiscire, mucai, nesire, sinire Sentences innisíresi, nisire su mucu ◊ s'innisiant in su manigotu! ◊ est a istúrridos e innisíndhero Etymon srd. Translations French se moucher English to blow one's nose Spanish sonarse Italian soffiarsi il naso German sich die Nase putzen.

irbrenugàda , nf: irbrinucada, isbenujada Definition cropu de benugu Synonyms e antonyms ilgrenucata Sentences si l'at cotadu suta e leadu a irbrenugadas ◊ peta de anzone arrustu… manigade, no sunt mancu irbrenugadas, no! Etymon srd. Translations French coup de genou English blow with the knee Spanish rodillazo Italian ginocchiata German Kniestoß.

ischinàda , nf Definition cropu de ischina, genia de móvia lestra Synonyms e antonyms innadu, ischitzinada, sédhidu Sentences iscúdere un'ischinada pro sere a cadhu ◊ s'àinu cun duas ischinadas sàrtiat concas de perda e prantones ◊ in pagas ischinadas ch'est pigadu a s'àrbure Translations French coup de reins, frétillement English blow with one's back Spanish golpe de riñones, esguince Italian schienata, guizzo German Rückenstoß, Ruck.

ischisciàre , vrb Definition innisire su mucu e illimpiare su nasu Synonyms e antonyms inniscire, ischiscire, nesire Etymon srd. Translations French se moucher English to blow one's nose Spanish sonarse Italian soffiarsi il naso German sich schneuzen.

isprammetàda , nf: spalmetada Definition cropu de isprammeta giau a sa pranta de sa manu Synonyms e antonyms palmetada 2. ite nos restat candho isprammetadas de ingannia lódhurant faedhos e mentes e no lis dant pasu? (G.Maieli) Etymon srd. Translations French coup de baguette English blow (with a stich) Spanish palmetazo Italian bacchettata German Gertenhieb.

issannàda, issanniàda , nf Definition su issannare; cropu de sanna, fintzes aungada, iscarràfiu / issannada de porcu, de rú Synonyms e antonyms assannigada Etymon srd. Translations French coup de défense English blow with the tusk Spanish colmillazo Italian zannata German Hieb mit den Hauern.

istrudhàda , nf Definition cropu de terudha; su tanti de cosa chi leat una terudha Synonyms e antonyms istrudhonada, terudhada / palte, partzida 2. za la zughet una bella istrudhada de machine, cussu! Etymon srd. Translations French coup de louche English blow with a ladle Spanish cacillo Italian mestolata German Schlag mit der Schöpfkelle, Schöpfkellevoll.

marràda , nf: marrara Definition su marrare, su trebballare a marra; su cropu de pei (de ananti) chi giaent is animales a terra, coment'e a arrasigadura (e fintzes crache) Synonyms e antonyms tzapada / immarrargiada / càrcini Idioms csn: andai o cúrriri a marradas = andhare a brincos, crabiolare, atapendhe a forte sos pes a terra, nadu de cadhu (e fintzas de zente) a tota fua; pesaisí a marradas = pesàresi a cumeradas, a brincos; pèrdiri sa m. = pèrdere sa fortza, sa balia Sentences a Paschixedha sa primu marrada de sa faixedha depiat èssiri acabbada 2. su cuadhu si ndi est pesau a marradas candu si est agatau cun sa funi in su tzugu! ◊ s'ebba daiat marradas in s'impedradu ◊ su cuadhu at giau tres marradas a piturras a su meri 3. custu mengianu apu biu in su celu una cosa mai bia, coment'e un'istella, currendi a marraras ◊ is molentis andant a marradas ◊ frarixedhu miu comenti at biu su coró c’iscudit su fàsciu a terra e atacat a curri a marraras, a cérrius Etymon srd. Translations French piochage, coup de patte, coup de griffe English blow with a paw Spanish azadazo, coz Italian rampata German Scharren.

nesíre , vrb: niscire, nisire, nisiri, nissire Definition sonare su nare, su nasu, innisire su mucu Synonyms e antonyms inniscire, ischisciare, ischiscire, mucai, sinire Sentences nesíresi su nasu ◊ sos mucadoredhos sunt fatos pro nisire ◊ nísidi su mucu! Etymon srd. Translations French se moucher English to blow one's nose Spanish sonarse, limpiarse las narices Italian soffiarsi il naso German sich schneuzen, sich die Nase putzen.

pedràda , nf Definition pedra pitica iscuta atesu, cropu de pedra / leare a pedradas, giogàresi a sa p. = iscúdere a pedra Sentences si sunt giogados a sa pedrada e a isse li at essidu unu biaconcu in chizos Etymon srd. Translations French coup de pierre English blow with a stone Spanish pedrada Italian sassata German Steinwurf.