acraríre , vrb: crarire* Definition
fàere crara o giare a ischire una cosa, una chistione a manera chi si pàrgiat méngius, chi si cumprendhat; fintzes su essire de su sole
Synonyms e antonyms
aclarai,
ilgiarare,
isciarire
Sentences
nemos si fit acrariu e antzis si fint negaos de àere pretesu carchi cosa
2.
sos duos zòvanos ant acrariu sa coja ◊ s'amoronzu de Predu si est acrariu
3.
su mengianu in foras si fut giai acrariu su sole
Translations
French
éclaircir
English
to make clear
Spanish
aclarar,
esclarecer
Italian
chiarire
German
klären.
allichidíe , vrb: allichidire,
allichidiri,
allichiriri,
allighidire,
lichidiri Definition
muntènnere límpiu, pònnere apostu su logu, sa domo; rfl. cambiare bestimentu, pònnere bestimentu límpiu, bellu, mudare; a logos dhu narant de sa fémina chi faet su fedu
Synonyms e antonyms
addirire 1,
arremonire,
assetiai,
cuncordai,
illichidire,
iserrinire
/
tramudai
/
iglierare,
insinnigare,
iscendiai
| ctr.
acadhotzai,
imbratare
Idioms
csn:
allichidire sos contos = fàere is contos; allichidíresi de calicuna cosa = pònnere apostu, lassare apostu sa cosa
Sentences
nosu innòi nci seus po isfrigociai, mundai e allichidiri su logu ◊ benit, prandit, allichidit su logu e si ndi andat ◊ dèu allichidu e tui tréuas!
2.
sa bròscia si dha poniant is féminas in pithu de su pannu de petus ◊ allichidint su letu cun is mantas prus bellas po erriciri is istràngius
3.
sa fémina mia si est allichidia, at tentu unu maschixedhu
Etymon
srd.
Translations
French
nettoyer
English
to tidy up,
to clear
Spanish
arreglar,
ordenar
Italian
assettare,
far pulizìa
German
aufräumen.
ilbagantàre , vrb: irbagantare,
isbagantare,
isvagantare Definition
fàere unu logu o un’istrégiu bagante, buidu, o prus pagu prenu bogandhondhe sa cosa in parte o in totu, betare (fintzes a iscarrigadura)
Synonyms e antonyms
ibboidare,
ilgavantare,
illichidare,
irbarratzare,
spilai,
vagantare
/
ghetai
| ctr.
ammedare,
pienare,
plèniri
Sentences
sos isportinos s'ilbagantant po dhos prenare torra ◊ isvagantat su late dai sa murghijola o cannada a su labiolu ◊ de su chi manigamus, una parte la suspint sas istentinas, s'àtera che la isvagantamus
2.
sos operajos che fint isvagantendhe duos sacos de sale subra a s'àinu
Translations
French
déblayer,
débarrasser
English
to clear
Spanish
despejar
Italian
sgomberare,
evacüare
German
räumen.
ilciaríre , vrb: ilgiarire,
irciarire,
ixarire Definition
fàere craru, prus craru (nau fintzes de sa die abbreschendho), bogare a craru / i. su coju = iscrarí, assegurai sa coja
Synonyms e antonyms
ilgiarare,
isclarire
Sentences
framaridas allughinzendhe s'aposentu ilciarint sa cara de babbu e mama ◊ sas aeras ilgiarint e torrat s'alenu a sa campagna ◊ ilgiàrimi s'iscuru in calchi cosa! ◊ s'oscuridade no at a ixarire mai ◊ su pensare ilgiarit sa duda ◊ at comintzau a irciarire, ciambare sa luche e a si víere sos colores
2.
ant ilgiaridu su coju e si sunt fidantzados
Etymon
srd.
Translations
French
s'éclaircir,
éclairer
English
to make clear,
to brighten
Spanish
aclarar,
clarear
Italian
schiarire,
illuminare
German
erhellen.
illibértu , agt Definition
chi est chentza o cun pagos impreos, chentza nudha, chentza impedimentos, líbberu
Synonyms e antonyms
iltóigu,
irgaitzu
| ctr.
impiciadu,
impreadu
Sentences
Bustianu si fut ammungiau a fàere cosas de pagu umpériu, po tènnere sa mente illiberta de a cussos pentzamentos (Deidda-Saderi)◊ is cuadheris cricant de si pònnere a méngius manera po agatare su giassu prus illibertu in sa cursa
Etymon
srd.
Translations
French
vide,
dégagé
English
clear
Spanish
desocupado,
libre
Italian
sgómbro
German
leer,
frei.
ilmaschiàre , vrb: ismaschiare Definition
arrasigare su pedhutu de is pedhes conciadas; ispertare o iscrarire sa boghe, giare unu cropu sicu, un’arrasigadura, in su gúturu, coment’e de tussi, un’iscrémiu, ma chentza ispudu (coment’e po ndhe bogare ispurgadura), fintzes po singiale a un’àtera persona chentza foedhare: medas bortas est unu singiale de disprétziu o de befa, de avertimentu / ferru de ismaschiare = ferru addatu pro ndhe rasigare su pedhutu de sas pedhes
Synonyms e antonyms
burruscinai,
iscarrusciai,
iscremiare,
sdorrosciai
2.
fit ilmaschianne e tussianne po si fàghere a intènnere de sos àteros (A.Cossu)◊ apo ilmaschiadu ma no mi at cumpresu ca si depiat calliare
3.
cussu cheret ilmaschiadu ca est nanne cosas chi no annant bene!
Translations
French
graillonner
English
to clear one's throat
Spanish
carraspear
Italian
liberare la góla dal catarro
German
sich räuspern.
irbarratzàre , vrb: isbarratzare,
isbarritzare,
sbaratzai Definition
leare, bogare totu de unu logu, a manera de dhu lassare buidu, límpiu; fintzes bèndhere, ispaciare
Synonyms e antonyms
ibboidare,
ilbagantare,
ilgavantare,
illichidare,
irbascaramenare,
spilai
| ctr.
imbarratzare
Sentences
isbarritzada e mundhada s'arzola, b'isterriant sas mannas pro triulare (G.Addis)◊ li benzeit sa punta de isbarratzare s’apusentu de su padronu
2.
babbu si est acuntentau de che irbarratzare sa buteca dae duos cassiones
Etymon
itl.
Translations
French
déblayer,
débarrasser
English
to clear away
Spanish
despejar
Italian
sgomberare,
sbarazzare
German
räumen.
iscampiài , vrb: scampiai Definition
fàere límpiu unu logu de sartu, fàere a logu campu; nau mescamente de s'aera candho si che pesant is nues o fintzes candho si faet lughe su mengianu
Synonyms e antonyms
isclarire,
ispalaciae,
ispanigai,
orbesci
Sentences
a fai su narboni bollit nai a iscampiai su buscu, limpiai sa terra, abbruxai sa linna po podi arai e seminai
2.
candu proit abarraus in sa barraca finas a iscampiai ◊ a pagu a pagu fiat iscampiendu: calàt su bentu e is nuis curriant ◊ su tempus malu est durau una mes'ora e pustis at iscampiau ◊ at iscampiau e si bit su soli
Etymon
ctl.
escampiar
Translations
French
se rasséréner
English
to clear up
Spanish
serenarse,
despejarse
Italian
rasserenarsi del tèmpo
German
sich aufheitern.
isclarài , vrb: iscrarai Definition
fàere craru, bogare a craru, fàere prus in colore craru (o fintzes ispiegandho cosa a foedhos)/ iscrarai sa boxi = ispertai sa boxi
Synonyms e antonyms
ilgiarare,
isclarire,
iscrariai*,
ispanigai,
scampiai
/
ispiegare
Sentences
oi su mengianu est imburrascau: funt is otu e no at iscrarau ancora ◊ as a biri un'ispéndula de luxi e s'ànima ti at a iscrariai ◊ unu lampu at iscrariau su logu
2.
candu eus iscrarau sa coja portamu una fardeta imprestara! ◊ est un'argumentu difítzili a isclarai
Translations
French
éclairer,
faire jour
English
to light up,
to clear
Spanish
aclarar,
clarear
Italian
schiarire,
illuminare,
albeggiare
German
aufhellen,
erleuchten,
dämmern.
isclaríre , vrb: iscrarire,
sclariri Definition
fàere prus craru, nau pruschetotu de su chelu candho abbarrat límpiu de nues
Synonyms e antonyms
ilciarire,
illaschiare,
iscampiai,
ispalaciae
| ctr.
annuai 1,
imbujare
Sentences
s'aera a manzanu fit annuada ma a bortaedie che at iscraridu ◊ custu colore est tropu cotu: cheret iscraridu
Etymon
srd.
Translations
French
éclaircir
English
to clear up
Spanish
clarear
Italian
schiarire
German
aufhellen.
iscrariài , vrb: iscraricare,
iscrarigare,
scrarai Definition
fàere craru, prus craru, chi si potzat bíere méngius, fàere lughe / primu de i. = innantis de fàghere die
Synonyms e antonyms
aclarai,
acrarire,
allucorare,
ilciarire,
illuchèschere
Sentences
fiat ora de orbesci e fiat iscrariendu ◊ su manzanu fit comintzandhe a iscrarigare ◊ sa luxi iscràriat su logu
Etymon
srd.
Translations
French
éclaircir
English
to light up,
to clear up
Spanish
alumbrar
Italian
rischiarare
German
erleuchten.
ispalaciàe , vrb: ispalatare,
ispalatzare,
ispallatare,
ispallatzare Definition
su iscrarire de s'aera annuada, su che pesare is nues
Synonyms e antonyms
illaschiare,
iscampulare,
isclarire,
isgiannare,
ispartentare,
isparteulare
| ctr.
ammantare,
annuai 1
Sentences
su bentu chi si est pesadu at ispallatadu s'aera ◊ canno at ispalatzatu sas àgheras, si nch'est vessitu a passitzu
2.
su sole ispalatat su belu de sa memória ◊ ispalata sas nues de su male!
Etymon
ltn.
ex palatium
Translations
French
s'éclaircir
English
to clear up
Spanish
despejarse,
aclararse
Italian
rischiararsi
German
sich aufhellen.
ispatàre , vrb: ispatzare 1 Definition
illimpiare sa terra segandhondhe totu su matedu po dha prènnere, o fintzes segandhondhe s'erba; illimpiare, frobbire
Synonyms e antonyms
ammatutzare,
ilbratare,
immatai,
irrascare,
isputzucrare,
matai,
scrachirai
Sentences
su terrinu cheret ispatadu ca sa malesa no lassat crèschere àteru ◊ comintzeit a bogare coighina ispatendhe majas de chessa ◊ za mi est costadu ispatendhe rú e tetinosu pro pesare sos ozastros!…◊ tocat de ispatzare sos oros de s'irriu ◊ no mandhant un'operaju po ispatzare s'erba chi ch'est!
2.
ispatare sa corte de sa linna ◊ dàemi su frebbeucu a l'ispatare su nasu a su ninnu!
Translations
French
déboiser,
dégarnir un terrain des buissons
English
to clean,
to clear of the trees (bushes)
Spanish
rozar
Italian
sbrattare,
disboscare,
decespugliare
German
abräumen,
abholzen.
isprodàre , vrb Definition
illimpiare, allichidire, torrare apostu sa mesa, su logu, arretirare sa cosa
Synonyms e antonyms
ispariciai
| ctr.
apariciai
Sentences
li apo nadu de isprodare sa tàula: annotamala mi at lassadu totu s'isterzu in bàmbinu (G.Ruju)◊ passadu su buldellu, at isprodadu su logu
Translations
French
desservir
English
to clear
Spanish
quitarlevantar la mesa
Italian
sparecchiare
German
abräumen.
ladínu, làdinu , agt: làtinu Definition
chi si paret bene meda, chi est craru, si cumprendhet chentza mancu bisóngiu de dh'ispiegare; nau de fémina allatandho, chi su late dhi essit bene meda
Synonyms e antonyms
ciaru,
francu,
nódinu,
pàdriu
/
sbucaciau,
lendharzu
Idioms
csn:
a sa ladina = in manera crara; préssiu l. = isperraghe, chi sa purpa ispítzigat bene de s'ossu; oghi làtinu = chi zughet sos ogros de colore craru
Sentences
como est làtina a totus sa veritate ◊ fit ladinu dae deris chi teniat de frocare ◊ los bidimos in giaru e in ladinu chi tantu ndhe restamos persuasos (G.Masala)◊ sient sas peràulas ladinas chentza pònnere in mesu un'imperò! ◊ sunt ladinos a cara chi ant bufadu ◊ cust'istifinzu est ladinu ◊ est ladinu chi est comente ses nendhe
2.
cantamus a boghe ladina pro rebudhire in fizos nostros sa limba sarda
3.
concruo nendhe a sa ladina: leges, cumandhamentos no sunt piús in usu!
Surnames and Proverbs
prb:
s'àinu est ladinu a s'órriu, su macu a su faedhu
Etymon
ltn.
ladinus
Translations
French
clair,
évident,
logique
English
clear,
obvious,
logical
Spanish
claro,
evidente,
lógico
Italian
chiaro,
evidènte,
lògico
German
klar,
sichtlich,
logisch.
límpidu , agt, nm: límpiu Definition
chi est netu; pane carasau (lentu), pane de trigu fatu cun s'iscete: su límpidu (pane lentu, cotu ebbia, de fresa) si torrat a su forru po dh'assare o arridare
Synonyms e antonyms
lígiu 1,
netu
/
síncaru
/
pódhine
| ctr.
brutu
Idioms
csn:
ciurpu, surdu, macu límpiu = tzegu, surdu, macu deretu, deunudotu; assuconau límpiu = arrabiau, assuconadu meda; faidha a sa límpia = furare, trampare, fàghere male in lestresa e cun trassa; bistirisí a límpiu = tramunàresi, bestíresi cun robba neta e noa; segai a sa límpia = totu a unu corpu; farina límpia = scèti; l. che papu de méndula = netu netu
Sentences
portat una camisa noa e límpia ◊ est límpiu che s'oro ◊ si s'ocru tuo est límpidu, totu est lampante! ◊ su celu est límpiu e istedhau ◊ dhoi fiat unu fuedhu malu a cumprèndiri, pagu límpiu ◊ si fiat amorada de Chichitu, ferta a s'orvidada de un'amori límpiu (F.Pilloni)
2.
inibe límpidu, grucuzone, casu, sartitza e durches ◊ at preparatu sas istacas prenas de límpidu e de ogliatzu (G.Albergoni)◊ po sos teracos be fit su chiarzu e s’ordatu, po sos meres su límpidu
3.
dhus bínciu a solu e a manu límpia ◊ nau ca ses macu límpiu, tui! ◊ seu ciurpa límpia: no nci biu nudha! ◊ chi dhu cassat, su crucúciu, ndi dhi segat sa conca a límpiu ◊ fàula límpia, custa! ◊ immui mi bistu a límpiu po andai a crésia ◊ apo fatu unu bisu légiu… mi ndhe soe scidada assuconada límpia!
Surnames and Proverbs
smb:
Limpiu
Etymon
ltn.
limpidus
Translations
French
propre
English
clean,
clear
Spanish
limpio
Italian
pulito,
tèrso,
lìmpido
German
sauber,
rein.
litzíri , vrb Definition
leàrendhe totu, limpiare, bogare, andharesindhe impresse / l. su logu = (puru) sartiare su logu, andharesindhe a fuidura
Synonyms e antonyms
illertire,
illitire,
iscabbúllere
Sentences
làstima chi no si mòrgiat… chi no atru si ndi fiaus litzius! ◊ gomai Melànnia, litzamí su logu e debressi! ◊ litzeimí su logu a castiai chi si bit benendi genti! ◊ bah, un'atru cropu de manu e nci dha litzu custa braba! ◊ litzeimí su logu!
Translations
French
déblayer
English
to clear up
Spanish
despejar
Italian
sbarazzare
German
abräumen.
sduanài , vrb Definition
bogare su bagàgliu o s'orrobba de duana, lassandhodha andhare apustis de su controllu
Synonyms e antonyms
sgabbellai
Translations
French
dédouner
English
to clear (through customs)
Spanish
pagar los impuestos de aduana
Italian
sdoganare
German
verzollen.