Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

furchètas , nf pl Definition erba de agullas, de puntzas Synonyms e antonyms frochitedhas, aullu / mammaita, miminita Scientific Terminology rba, Scandix pecten-veneris Translations French acicules English Venu’s comb Spanish peine de Venus Italian spillettóni German Ackerstrehl, Venuskamm.

furriadólzu , nm, agt: furriadórgiu, furriadorju, furriadorzu, furriadroxu Definition tretu inue si fúrriat, a ue si faet fúrriu, logu (e aprigu, barracu, pinnetu, domo) a ue si torrat a crocare, a istare Synonyms e antonyms biradorzu, furriada, ghiradorju / barraca, domo, pinnetu / bidhichedha, bidhiciolu, madau, trechinzu Idioms csn: non lassare perdas in furriadórgiu = circai a perda furriada, forrogare e betare apare totu, chirchendhe; bentu furriadorzu = chi est tirendhe candho goi candho gai, chena frimmesa ne de fortza e ne de filada Sentences Tzitzu fit ómine chi connoschiat onzi segretu e furriadorzu ◊ custos sunt ammentos de unu tempus chena furriadorzu 2. me in su Sulcis unu tempus is bidhas fiant furriadroxus ◊ aiant fatu unu bellu pículu de caminu a pè ca s'istrada no imbatiat finas a su furriadolzu ◊ die manna cun die visitant cuiles e furriadolzos ◊ sos furisteris fint remonzendhe sos trastos pro leare su caminu de su furriadorzu Scientific Terminology pst, slg Etymon srd. Translations French tournant, point de repère, point de retour English turning-point, land mark Spanish punto de vuelta, de referencia Italian punto di svòlta, di riferiménto, di ritórno German Wendepunkt, Bezugspunkt.

furriótu , nm Definition su furriare, fúrriu, giru de ballu, fintzes logu o tretu inue si fúrriat, contonada; inghírios de foedhos po cumbínchere a unu; genia de ispantamata chi si apicat po fàere a tímere is pigiones; una calidade de pane longhitu e grussu po festas e isposòngios; un’apenas de cosa pigada coment'e furriandho is pódhighes; aina o parte de un'aparíciu po furriare calecuna cosa: furriotu de porta, de fentana, de frenu / furriotu de binu = barrile, cubedhutzu (fintzes po pigare abba a bufare) Synonyms e antonyms furriada, fúrriu, ifiliestu, inghiriotu, ibbadhinamentu, molinada / cantonada, carronada / mustagione / giótula / piticada Sentences est pighendumí a furriotus a conca ◊ su bentu cun d-unu furriotu pariat chi si nci fiat istesiau 2. furriotos cun arte, bellos pro abbovare zente menga ◊ custus furriotus no mi andant: mi est pighendi a gana maba ◊ e drínghili!… no mi fetzas totus cussus furriotus! 3. ses unu furriotu fatu po ispriai su pilloni: dexis apicau a una mata de figu! 5. ancu tengat arrori: est unu furriot'e píbiri, cust'ómini! ◊ is furriotus dhus faint de linna de castàngia ◊ portandi cussu furriotu prenu de piciou ca si ndi feus una bella acirrara!◊ a bíngia si portaus unu furriotu de àcua po bufai e una crocoriga de binu Scientific Terminology pne, ans Etymon srd. Translations French tour English turn Spanish giro, espantajo, clase de pan Italian giro German Drehung.

fusàju , nm Definition maistu chi faet is fusos Scientific Terminology prf Translations French fuselier English spindle maker Spanish fabricante de husos Italian fusàio German Spindelmacher.

gabbinète, gabbinètu , nm Definition aposentedhu, logu a pònnere su cómudu, a si samunare Scientific Terminology dmo Translations French cabinet de toilette, salle de bains English toilet, bathroom Spanish retrete, cuarto de baño Italian gabinétto, bagno German Toilette, Abort.

galantómine, galantómini , nm Definition cudhu chi tenet una manera de fàere giusta, ammodida, cun cunsideru, onesta Sentences in sas pàginas suas pretziosas su Sardu galantómine at dipintu ◊ fit unu babbu severu in s'educascione de dare a sos fizos, sàbiu, tribagliadore, de cunsideru mannu, unu galantómine ◊ chin su pane mi depio balanzare sa fide, s'istima e crèschere galantómine e traballadore Translations French gentilhomme English gentleman Spanish hombre de bien Italian galantuòmo German Ehrenmann, Gentlemann.

gàrga , nf Definition sa parte de fundhu de sa buca acanta de s'ingurtidórgiu, ma fintzes su gúturu; istampu mannu in is orrocas, gruta, tana de margiane / èssere agorratu che mariane in g. = acorrau de no si pòdiri fuiri Synonyms e antonyms gàrgara / garghile, gruta, pèlcia, péntuma / gargatu, tana 2. ah, mariane, in cue l'as sa garga! ◊ tres bias su focu nche fit falatu fintzas a bidha, agorrànnebi sa tzente che mariane in garga Scientific Terminology crn Translations French arrière-bouche English backmouth Spanish parte posterior de la boca, garganta Italian retrobócca German Mittelpharynx.

gheníperu , nm: ghinéperu, ghiníparu, ghiníperu, ghiníporo, ghinnípere, giníporo Definition tzinníbiri veru, genia de linna chi faet a mata fintzes manna, a fogighedhas pitichedhedhas e puntudas: faet unu frutu a birilla chi narant arrulloni, bòdhero Synonyms e antonyms chiníberu, cinnéberu, níbbaru, trubénneru Sentences sa domo giuchiat una gianna de linna de gheníperu ◊ so essiu che un'àrvule tortu de ghinnípere (M.Ladu)◊ su ghiníperu mannu ndh'ant secatu: a montou lu giuchent in sa bidha! Scientific Terminology mtm, Juniperus oxycedrus Etymon ltn. ieniperus Translations French genévrier oxycèdre English red juniper Spanish enebro de la miera, oxicedro Italian ginépro rósso German Zederwacholder.

giannitài, giannitàre , vrb: aciannitai*, zanitare Definition s'apedhare de su cane currendho su sirbone o àteros animales mannos Synonyms e antonyms gannitare, giannire Sentences canes giannitant fatu a fera e in s'adhe s'intendhet calchi tiru ◊ solu sos canes ndhe lesint s'annotu ma giannitendhe si fuesint totu Scientific Terminology bga Translations French aboyer English to bark Spanish ladrar de los perros a sus dueños al no alcanzar la caza Italian scagnare German anschlagen.

giogànte , nm: zogante Definition chie faet giogos po fàere erríere, po ispassiare Synonyms e antonyms gioghista, zocalleri Scientific Terminology prf Translations French clown English circus artist Spanish artista de circo Italian artista da circo German Jongleur.

giogiói , nf Definition pistadura de un'istrinta Translations French pinçon English the sign of a pinch Spanish marca de un pellizco Italian pulcesécca German Zeichen von Zwicken.

giú, giúa , nm: giubu, giui, giuo, giuu, giuvu, zú Definition loba de boes domaos (ma si narat fintzes giú de bacas) chi si giunghent impare po tirare su carru, s'arau o àteru / min. giuitedhu, giuxedhu, zuitu Synonyms e antonyms ciuntu Idioms csn: arat a otu giús: is terras sunt allenas e is bòis non sunt suus = si narat a befe pro unu pazosu meda, chi istat bantèndhesi fintzas de su chi no tenet; èssiri a giú fatu (nadu de duos)= istare sempre paris, chentza iscrobare mai Sentences s'aradu tichirriaiat a donzi acollada forte de su giuo ◊ teniat unu giuu che vascellu ◊ oi est totu a màchina, no si domant mancu prus giús ◊ issu tenit unu bellu giua Scientific Terminology msg Etymon ltn. jugum Translations French couple de bœufs English yoke oxen Spanish yunta de bueyes Italian còppia di buoi German Ochsengespann.

grànghida , nf Definition sa boghe, su tzérriu, su càntigu de unos cantu animales (margiane, istria, àteros); tzérriu mannu de gente puru Synonyms e antonyms carcàrgiu, gràliu, ilbràulu Sentences su matzone fit tota note a grànghidas ◊ no s'intendhet adhae de su matzone sa grànghida famida e ne bardana istanote si movet (F.Sechi)◊ sos canes chi órulant paris e sa grànghida de s'istria sunt pronóstigos malignos…◊ sos pudhos sunt a grànghidas 2. in su tzilleri bi fit s'intatzida, chie a isvírridos, chie a grànghidas giamendhe binu e cazosa ◊ li at betadu una grànghida chi l'at fintzas timidu! ◊ a s'issonnighissónniga, intendhia sas grànghidas ma acucadu in su letu no mi movia Scientific Terminology bga Translations French cri féroce, grossièreté English feral howling, uncomeliness Spanish grito de ave nocturna, grito Italian urlo ferino, sguaiatézza German Ruf, Schrei, Brüllen.

grogòcia , nf Definition su nodu de s’ogroena o annou de su tzugu Synonyms e antonyms orgumedhu Scientific Terminology crn Translations French pomme d'Adam English adam's apple Spanish nuez (bocado, manzana) de Adán Italian pómo d'Adamo German Adamsapfel.

grògu 1 , nm Definition genia de tzintzigorredhu de mare, minudu meda, in colore de chinisu, lisu a pintirighinos, est bonu a papare; dhue at logu ue is grogos funt tzintzigorros de terra, mannos Synonyms e antonyms caragolu 2. su pitzinnu giughet unu grogu de cussos mannos, zogandhe Scientific Terminology its, monodonta turbinata? Translations French escargot de mer English sea snail Spanish caracol de mar Italian lumachina di mare German Meerschnecke.

gróli , nm: grori Definition su trotischedhu, sa trota candho est de naschidórgiu / g. caninu = su culivúrria Synonyms e antonyms odhiolu, seju 1, trotischedha, trotiscone, tzurrita Scientific Terminology psc Translations French alevin de truite English trout alevin Spanish alevín de trucha Italian avannòtto di tròta German Forellenjungfisch.

gruxéri , nm: agruxeri Definition tretu inue si atóbiant duas orrugas, duos camminos; dhu narant puru a is arcos de sa navada de una crésia candho si atóbiant a grughe, a is bratzos de una crésia; in sa mola, est su telàrgiu ue si apicat su mojolu Synonyms e antonyms cassiadorju, gruches, ingruxeri, pitzarxu Sentences at ghetau su bandu me is gruxeris de is arrugas ◊ andai a is gruxeris de is bias e invitai a totus a sa coja! ◊ po ti nci torrai a bidha tua ti acumpàngiu fintzas a su gruxeri Etymon srd. Translations French carrefour, croisillon English crossroads, cross Spanish encrucijada, bóveda de crucería Italian crocevìa, crocìcchio, crocièra della chièsa German Kreuzung, Kreuzgewölbe.

gurtezòne , nm Definition una calidade de cicória areste, cicória burda bona a insalada Scientific Terminology rba, taraxacum officinale Translations French dent-de-lion, fausse chicorée English dandelion Spanish diente de león Italian taràssaco, soffióne German Löwenzahn.

gusàju , nm Definition porru de angioni, genia de erba chi faet unu cambighedhu biancu, fine che sa chibudha tzeurrada, unu pagu a concutza in s'oru de is arraighinas, fògia unu pagu a triàngulu (in setzione), de fragu e sabore forte, bona fríssia cun oos o fintzes crua (a insalada puru) Synonyms e antonyms àpara, porru Scientific Terminology rba, rbz, Allium triquetrum Translations French ail à trois angles, ail triquètre English allium triquetrum (grass) Spanish lágrimas de la Virgen Italian àglio angolare German Glöckchen-Lauch.

ibbortàre , vrb: ilvoltare, ilvortare, irbortae, irbortai, irbortare, irvortare, irvostare, irvotare, isboltare, isbortare, isvoltare, isvostare, ivoltare Definition dare borta, cambiare bandha de un’andhóngiu, nau in su sensu de fàere una furriada, cambiare o fàere cambiare idea, decisione, cunditziones; giare istrobbu, fàere pèrdere tempus Synonyms e antonyms istorrai, istransire / conchinare / furriai, tramudai | ctr. cumbínchede Sentences cun promissas de pònnere indústrias sont ilvoltendhe sa zente dae campagna ◊ fit cojuendhe cun d-una bella giòvana ma sos parentes l'ant isboltadu ◊ innanti at detzisu e apustis si est isboltadu ◊ sa morte ebbia mi podet isboltare de mi cojare cun tegus! ◊ mi iais nau ca beniais ma bosi seis irbortaos ◊ su pitzinnu si est irvortatu e at cambiau in malu ◊ unu carabbineri at irvortau unu dellitu ◊ nche li fit incassatu in conca d'essire a bannitare e nessune fit reséssitu a l'irvortare 2. cussos chi leant a isvilu sos líbberos oe o cras s'isvoltant a àinos Etymon srd. Translations French détourner, dissuader English to dissuade, to change one's mind Spanish cambiar de idea, disuadir Italian cambiare idèa, distògliere, dissuadére German abbringen, ablenken, abraten.