atabàzu , nm: atamàzidu,
atamazu Definition
avolotu e moida, sonos a meda
Synonyms e antonyms
atacazu,
carralzu,
chimentu,
mamudinu,
tifitanu
Sentences
sa bama est in atamazu, recuindhe ◊ s'atamazu de su bentu indrughet sos ozastros muilanne ◊ candho si pesaiat s'atamazu fint órulos, colpos, tichírrios e piantos
Etymon
srd.
Translations
French
tapage
English
uproar
Spanish
estrépito,
jaleo
Italian
strèpito,
chiasso
German
Lärm.
batàglia , nf: batalla,
bataza Definition
gherrígiu o gherra; prus che àteru, pelea manna chi unu si leat foedhandho po cumbínchere a s'àteru, po giare imparu, chistionu airadu
Synonyms e antonyms
gherra
/
chistionu,
ragàglia
2.
chi no si citeis, cun totu custa batalla ndi dhu iscidais! ◊ peri is bias s'intendit sa batalla, s'arrisu ◊ is còngius immoi funt segaus e is batallas no balint a nudha ◊ lassai is batallas e isterreisí po gustai! ◊ ndi tenis, de batalla, no citis nudha! ◊ intendhendhe totu custa batalla, zeo mi che seo pesada
Surnames and Proverbs
prb:
cun sa batalla no si prenit sa brenti
Translations
French
gueulement,
vacarme
English
noise
Spanish
batalla
Italian
battàglia,
chiasso,
discórso concitato
German
Kampf,
Schlacht,
Lärm,
Wortwechsel.
budréllu , nm: buldedhu,
buldellu,
burdedhu,
burdellu Definition
foedhare a s'airada, a boghes, coment'e brigandho e ponendho tréulu / pesare b. = fai carraxu, pònniri avolotu, pesai badharocu
Synonyms e antonyms
abbatúliu,
biuldu,
carralzu,
chichígliu,
chimentu
Sentences
balit prus su sonu de sa mola chi no custu burdellu de genti arrica! ◊ sos canes ant pesatu unu burdellu de sos diàulos ◊ fatzu meigama: a su piciochedhu naradhi a no fai budrellu ◊ su mundhu, oe, est unu burdellu niedhu
Etymon
itl.
Translations
French
tapage,
vacarme,
bordel,
boucan
English
uproar
Spanish
alboroto
Italian
chiasso,
bordèllo
German
Lärm.
fazéllu , nm Synonyms e antonyms
abbalàviu,
atàviu,
pedighinu,
pestighinzu,
ischinitzu
Etymon
srd.
Translations
French
agitation,
tapage,
bruit
English
restlessness,
uproar
Spanish
inquietud,
ruido
Italian
irrequietézza,
chiasso
German
Unruhe,
Lärm,
Krach.
inchimentàre , vrb Definition
fàere chimentu, boghes, burdellu
Synonyms e antonyms
abbochinare,
batugliare,
chichigliare,
intrigliare,
stragamullai
Etymon
srd.
Translations
French
tapager
English
to make a noise
Spanish
alborotar
Italian
fare strèpito,
chiasso
German
Lärm machen.
ragàglia, ragàlla , nf: regàglia Definition
chistionu a meda e a boghe arta de una cambarada, tanti po istare a chistionu o fintzes a briga
Synonyms e antonyms
apísciulu,
argiolu 1,
bàdula,
bataloca,
ciaciarra,
ciaramedha,
ciarra,
lúlluru,
paraleta
/
ttrs. ragàglia
Sentences
sunt a regàglia fata, chi nachi como sos tempos sunt giambados ◊ intendhendhe sa ragalla, si sunt acurtziados pro ndhe collire s'assuntu de su cuntrestu ◊ custa ragalla a cust'ora in sa carrela, ite bi at?
Surnames and Proverbs
smb:
Ragàglia, Regaglia
Etymon
srd.
Translations
French
vacarme,
brouhaha
English
noise,
bawling
Spanish
estrépito,
estruendo,
parloteo
Italian
chiasso,
frastuòno di vóci,
vocìo
German
Geschwätz,
Quasselei.
trambúllu , nm: trambúgliu,
trumbullu Definition
su trumbullai, murigamentu de cosas, fintzes in su sensu de avolotare, fàere de no si pòdere bíere bene; fintzes boghes, moida e tzàcurros o cropos a meda
Synonyms e antonyms
abbatúliu,
abbolotu,
atrepógliu,
baraundha,
murísima,
pilissu,
sciumbullu,
stragambullu,
subuzu,
suluvertu,
tregollu,
trepollu
/
trullesa
| ctr.
assébiu
Sentences
mi abbaideit cun d-una ograda isagherada chi mi at postu in trambullu
2.
sa boxi ndi essiat arrembombendu de mesu de unu trumbullu de àtaras boxis chi pariant is boxis de totu sa genti de su mundu
Etymon
srd.
Translations
French
turbidité,
pagaille,
vacarme
English
turbidity,
mess,
bustle
Spanish
turbidez,
confusión,
ruido
Italian
torbidézza,
scompìglio,
chiasso,
fracasso
German
Trübe,
Verwirrung,
Lärm.