Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

calpidúra , nf: carpidura, caspidura, crapidura Definition genia de segada chi si dhue faet in sa carre o in cosas tostadas (pedra, linna o àteru deasi) Synonyms e antonyms abbelta, calpida, carfidura, fresadura, frísida 1, isperrada, secada, trapada / cdh. calpitura Sentences s'abba essit de una carpidura in su granitu ◊ su sole comente si àlciat illúminat onzi carpidura ◊ no lu podiant agatare in perunu chizolu, ne in peruna istampa e ne in peruna carpidura de sa zona Etymon srd. Translations French fissuration, lézarde, fente English cleft, spliting Spanish grieta, resquebrajadura Italian fessurazióne, screpolatura German Spaltung, Riß.

ciapída , nf Definition iscanzada, carpida, aperta o ispacadura in is orrocas Idioms csn: s'abba de sa c. = abba chi essit in sa roca; c. de laras = tzocu chi si faghet abberindhe sas laras a corpu Etymon srd. Translations French fente des rochers English cliff split Spanish hendidura en la roca Italian spaccatura delle rupi German Riß.

crebàda , nf: crepata, cribada Definition su crebare; sa segada chi si dhue faet in sa cosa chi si tzacat; carda de arrennegu; foedhandho a disprétziu, cagada Synonyms e antonyms crebadura, tzacadura Etymon srd. Translations French lézarde, crevasse, fêlure English crack Spanish grieta Italian crèpa German Riß.

crebadúra , nf: crepadura Definition su crebare; manera de fàere (de segare) una cosa coment'e cosa crepandho o chi si crepat; s'afilada chi abbarrat de su crepare; nau de sonu o de boghe, chi essit a fortza, a pelea, e s’intendhet coment'e de cosa chi si crepat Synonyms e antonyms crebada, fibadura, scrafangiadura / ttrs. cribadura 2. de cussos cantantes bi ndhe at chi cantant a crebadura e no balent a nudha ◊ su pitzinnu est pranghindhe a crebadura ca sa mama l'at iscutu própiu pro no prànghere ◊ cussu triballu unu tempus si faghiat a crebadura: oe cun sas màchinas est prus discassosu Etymon srd. Translations French lézarde, crevasse, fêlure English fissure Spanish grieta Italian crepatura German Riß.

fràpu , nm Definition tiradura, segadura a cropu Synonyms e antonyms iscorriada, iscórriu Translations French accroc, déchirure English tear Spanish desgarro Italian strappo German Riß.

garrópu , nm, agt: carropu*, goropu, gorropu, irgorropu, sgarropu Definition buidu mannu, mescamente inue dhue at orrocas, inue che intrat o ndh’essit s'abba, aperta manna o fintzes una genia de canale fungudu meda cun orrocas artas, fossu mannu prenu de abba in is errios; mulinete de bentu o de abba, abba apaulada e fossu fungudu; nau de gente, chi giughet is palas ingobbedhadas Synonyms e antonyms barrocu, isciusciu, ispéntimu, scabiossu, spérruma, trabentu, tuvone / bàtiga, fògia 1, gurgu 1, pógiu, trógliu / abbajonadu, aggobbedhau, giumburudu, rumbosu, tzumbosu Idioms csn: bènnere gorropu = essiri su tzúmburu, sa gobba (a unu); bufai a garropu = totu a unu corpu?, a bruncu?; paligorropu, paligorropa = palidortu, palidorta, dortu, dorta a palas Sentences su gorropu est totu istampos, galarias, ischinas intorticaas, locu iscussertu e male traganau ◊ istichiu interi montes, gorropu misteriosu, privau de orizontes, locu secretu e malu a l'acatare ◊ in custu logu su frúmmini est fundudu, nci at unu garropedhu ◊ camminàt a tzopu poita ndi fut arrutu de asuba de unu garropu 2. su tempus, is dis nci dhas ghetat a sa sighia a su garropu de sa memória 3. a betzu tue benis gorropu Translations French ravin, gouffre, crevasse English gorge, cleft whirlpool Spanish quebradura Italian fórra, górgo, crepàccio German Klamm, Strudel, Wirbel, Riß.

impercadórzu , nm Definition logu fundhudu chi faet a gruta, in is orrocas Synonyms e antonyms impercu, ingurtidórgiu Sentences che los betaiant in s'impercadorzu Etymon srd. Translations French crevasse English cleft whirlpool Spanish quebradura Italian crepàccio German Riß.

iscórriu , nm: scórriu Definition segada in su trastu, in su bestimentu; disacórdiu grave, murrúngiu forte tra personas Synonyms e antonyms iscorriolada, iscorrioladura, iscratzadura / girma / biscóidu, disacórdiu, iscóntriu, pletu | ctr. acódriu, cuncódria Idioms csn: èssiri, essire a i. cun ccn. = brigare, essire in malas; movirisí a i. = a s'istòntona istòntona; i. de ccn. cosa = arrogu, parti, bículu Sentences a s'iscórriu su tàpulu! ◊ su tzàpulu est peus de s'iscórriu ◊ sa massaja fut a fàere cosiduras e a betare tzàpulos, s'iscórriu fut a dhu cosire e s'istampu a dh'atzapulare! ◊ nimmancu un’iscórriu de luxi in cuss’isperevundu de miniera dhui fiat! 2. - E comenti istait su tali? - No isciu, seus a iscórriu 3. si movit arrullendu a iscórriu a iscórriu me in s'arruga Etymon srd. Translations French déchirement, déchirure, discorde English gash, discord Spanish desgarradura, desgarramiento, desavenencia Italian lacerazióne, squàrcio, discòrdia, spaccatura, conflitto, conflittualità German Riß, Uneinigkeit, Spaltung.

schinnidúra , nf: schinnirura Definition isperradura de cosa chídrina, tostada, deasi comente dha faet sa canna chi si aperit de longu, ma chentza èssere segada deunudotu Synonyms e antonyms abbelta, afilada, afiladura, cannidura, filidura, isperrada, tzacadura Sentences est iscorrovonendi sa fentana in dogna schinnirura ◊ sa luxi passat in is schinniduras de is portellitus de sa fentana Etymon srd. Translations French lézarde, crevasse English cleft, crack Spanish grieta, hendidura Italian fenditura, lesióne German Riß, Beschädigung.

scórriu , nm: iscórriu*, scúrriu Definition segada in su traste, in su bestimentu, fintzes in sa pedhe; murrúngiu mannu tra personas Synonyms e antonyms iscorriolada, iscorrioladura / disacórdiu / girma, iscurrúnciu Sentences non bastat su tzàpulu a su scórriu ◊ est castiendi de unu scórriu chi dhui at ◊ depit èssi genti pòbira: in sa canadesa portat unu scórriu impipau ◊ depit èssiri arrésciu, ca in sa giancheta portat unu scórriu ◊ gi est nudha… dh'ant imbístiu e portat unu scórriu de su tzugu a brenti! Translations French déchirure English tear Spanish rasgón Italian strappo, squàrcio German Riß.

scrafangiadúra , nf Definition su scrafangiai; iscrachedhadura, genia de segada o fresadura cun istésiu de is partes Synonyms e antonyms calpidura, crebadura, scrafàngiu Translations French lézarde English spliting Spanish resquebrajadura Italian screpolatura German Riß.

secàda , nf: segada Definition su segare; sa fresadura chi abbarrat de su segare, su tretu de longu totu comente est segau Synonyms e antonyms arrogadura, iscalabrada, secadura, tazada Idioms csn: andai a segadas = a trevessu, perilloi perillai, a trovèlgias; bènniri in segada = in colada, resurtare inue si colat Sentences debberone segada chi li as fatu a fórtighe, a sa berbeghe, tundhindhe! 2. apu pigau custa cosa ca mi beniat in segada Etymon srd. Translations French coupe, fente, rupture, cassure English cut, split Spanish corte Italian tàglio, lesióne, spacco, rottura German Schnitt, Riß, Bruch.

tiradúra , nf: tirarura Definition su tirare; istiradura; fintzes síngia, errigas fatas a egaseogas; cosa chi si tirat, fintzes ispudu, arrasigadura de su gúturu Synonyms e antonyms istratzada, tostadura / istiradura / rasicadura / tira / boghera Sentences totus dhu tzérriant "murvoni", a issu, citiu che mudu, is fuedhus bogaus a tiradura de buca ◊ sa fà si fait a tiradura ◊ sa tiradura de sa denti pítziat 2. sa tiradura de sa fiama de sa resorza benit fata chin su maltedhu finas a li dare una fromma galana 3. portat su mallioni a tiraruras a bai e torra Etymon srd. Translations French déchirure English rear Spanish tirón Italian strappo German Entreißen, Riß.

tzacadúra , nf: itzacadura, sacadura, tzacarura Definition su tzacare; segadura de cosa chídrina, tostada, deasi comente dha faet sa canna chi si aperit de longu, ma chentza èssere segada deunudotu Synonyms e antonyms tracadura, tzàchida / abbelta, afilada, afiladura, cannidura, calpidura, filidura, isperrada Idioms csn: tz. a manus, a peis, me is laus = trapadas chi faghet su fritu in sa pedhe; tz. de ossos = tracada de ossu chi si segat Sentences sa porta de linna portat tzacaduras ◊ is tzacaruras de sa fentana Etymon srd. Translations French fêlure, rhagade English crack, rhagas Spanish raja, hendedura, grieta Italian incrinatura, fessura, ràgade German Riß, Schrunde.