Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbeladinàre , vrb Definition fàere a gheladina, cagiare, nau pruschetotu de brodu, sàmbene o cosas deasi Synonyms e antonyms ammallorai, apiatare, cagiare, giagare Etymon srd. Translations French cailler English to curdle Spanish cuajar Italian rapprèndere German gerinnen lassen.

abbenatzài , vrb Definition fàere a benatzu, abbadrinu Synonyms e antonyms apadulare, ammodhocare, imbenatzai Etymon srd. Translations French transformer en marais English to swamp Spanish empantanar Italian impaludare German versumpfen lassen.

abbidhiritzài, abbidhitzirài , vrb Definition intostare, cancarare de su fritu Synonyms e antonyms abbadherigare, acancarronae, aggurjare, ammarmurai, apisidhiri, ateterigare, ingortigai, inteterighedhare, intostai Sentences su frius abbidhiritzat is manus ◊ su pani pagu axedau abbidhiritzat a lestu Etymon srd. Translations French engourdir English to numb Spanish entumecer Italian aggranchire German erstarren lassen.

acadiàre , vrb: cadiare Definition lassare agoa, lassare Synonyms e antonyms acogiai, cambare, codiare, coigiare, incoizare, lassai Translations French abandoner English to omit Spanish omitir Italian tralasciare German lassen.

acartàre 1 , vrb Definition su s’iscríere in calecunu corpus, pigare postu, intrare in servítziu Synonyms e antonyms arrolai Translations French enrôler English to recruit enlisted Spanish alistarse Italian arruolarsi German sich einberufen lassen.

agegherài , vrb: agiagarai, agiagherai, auxagarai, axagarae, axagarai, axegherai, gegherai*, zacarare Definition fàere mòvere impresse, cúrrere o fuire, pònnere o tènnere tropu presse coment'e ponendho o portandho is canes aifatu Synonyms e antonyms assuidari, assulurgiare, ispabuciare, istrajare, isvalostiare, salargiare, stallai, ussiare | ctr. achedare, asselenare Sentences abarradí sétziu, no ti agiàghiris! ◊ is crobus si bidiant bolendi coment'e axegheraus ◊ no mi agabbist de agiagherai su sànguni! ◊ seu triballendi coment'e un'iscrau, agiagarau e fatu! Translations French chasser, déloger violemment English to support escaping Spanish ahuyentar Italian far fuggire, esagitare German fliehen lassen, aufregen.

aggromàre , vrb: aggrumai, aggrumare, aggrummai, aggrummare Definition fàere a crosta, a grumma, a cagiau, pònnere sa crosta; si narat fintzes de arregòllere, pònnere totu impare cosa chi si arregollet, si narat de is abes chi si faent a lómboru o a rumbuloni fora de su casidhu innanti de iscussurare; in cobertantza, sentire arrennegu / turra de aggrumai = istampada, pertunta pro ndhe collire ispruma dae su brou coghindhe peta Synonyms e antonyms acrostanare, aggrostare, aradhare, ingrumai / abbeladinare, alleae, apiatare, cagiare / aggromerare, aggromeredhare, allomborae, arrombulonai, arromulare / assurtire / afelonare, aggromorare, infelai, renignai 2. sos frades de coro a su persighidu de sa disaura, candho est torradu, li ant aggrumadu una bama ◊ su ciuliru de fai farra lassat passai sa farra prus bianca e assodhit (aggrumat) in mesu sa farra prus oscura ◊ is cuadhos aggrumados ibertant s'isparu po partire ◊ sa gente si est aggrumada totu a inghíriu abbaidandho Etymon srd. Translations French faire grumeler, incruster English to clot, to encrust Spanish formar grumos, encostrar Italian raggrumare, incrostare German gerinnen lassen, sich verkrusten.

aggutài, aggutàre , vrb Definition lassare o fàere pèrdere s'abba a istídhigos Synonyms e antonyms ilgutare, sucutare, sucutire Etymon srd. Translations French dégouliner English to drip Spanish escurrir Italian sgocciolare German tröpfeln lassen.

ammarmurài , vrb: ammarmurare, malmurare Definition ifridare meda e intostare de su fritu a tropu, agiummai coment'e fàere a màrmaru Synonyms e antonyms abbadherigare, abbidhiritzai, acancarronae, ateterigare, ingortigai, inteterighedhare, intostai / achirdinae, agiatzare, inteterighedhare, astragare, belare, cancarai, ghiaciai, marmurizai / apedrare Sentences citi, ca ti at a ammarmurai su Signori! ◊ ses ammarmurendi de su frius Etymon srd. Translations French glacer, geler, pétrifier English to petrify, to chill Spanish petrificar, aterirse Italian agghiacciare, impietrire German erstarren lassen.

apeài , vrb rfl: apeare, apedare Definition calaresindhe de cuadhu, de sa màchina, pònnere is peis in terra, fintzes andhare a pei Sentences est ghiratu Torraddomo: como deretu at apedatu dae su postale Etymon spn. apearse Translations French descendre (d'un véhicule) English to dismount Spanish apear Italian appiedare German absitzen, lassen.

arruarzàre , vrb Definition su si fàere a unu arruàrgiu, totu prenu de orruo, arestau, nau de unu terrenu chentza trebballau Synonyms e antonyms abriare, aferare, agrestare, eremire, imburdiri Etymon srd. Translations French rendre sauvage English to make wild Spanish enmalecerse Italian inselvatichire German verwildern lassen.

assidiglàre , vrb: assidricare Definition pònnere o batire sidi Synonyms e antonyms assidigorzare Etymon srd. Translations French assoiffer English to make thirsty Spanish hacer padecer sed Italian assetare German verdursten lassen.

cambàre , vrb Definition abbarrare, istare o lassare agoa, asegus, a una bandha, immentigare, sartare cosa lassandhodha chentza fàere; foedhandho de cosa chi si betat de un'istrégiu (abba, binu, late e cosas deasi), pèrdere, in su sensu chi una parte de sa cosa chi si betat no calat totu impare cun s'àteru ma torrat coment'e agoa in costas de s'istrégiu chi s'imbuidat e po cussu orruet a fora de s'istrégiu prenendho; rfl: èssere o fàere prus pagu de un'àteru Synonyms e antonyms acadiare, acogiai, codiare, coigiare, ilmentigare, incoizare, lassai, scaresci / scabidai Sentences l'apo sighidu e cambadu, a isse, ca deo camino prus lestru ◊ betendhe su late dae s'isterzu at cambadu e che ndhe at rutu a terra ◊ coita, no ti cambes, ca sinono est peus a sighire sos àteros! 2. seberade su menzus e cambade su malu! ◊ s'olia l'ant collida male: ndh'ant cambadu meda ◊ chentza nos ndhe sapire amus cambadu un'àrbure de olia chentza collida ◊ derisero apo cambadu sa lughe de fora alluta ◊ in binza amus cambadu fundhos chentza binnennados: tocat de andhare a s'atenta! ◊ so torradu ca apo cambadu cosa chi depia leare! 3. so essidu e apo cambadu sa lughe alluta ◊ abbàida si acobore apo cambadu sas craes mias in domo tua! 4. cussos za no si cambant: si lis daes una cosa, nessi ateretantu ti ndhe torrant! ◊ pro mandronia za no ti cambas, tue puru! Translations French rester derrière qqn., qqch., être derrière English to leave out Spanish dejarse atrás Italian tralasciare, distanziare, lasciarsi diètro qlcs., qlc., stare diètro German auslassen, hinter sich lassen.

coigiàre , vrb: acogiai, coigliai, coillai, coizari, coizare, cuillai, cuizare Definition lassare, lassare a s'assegus, a parte de apalas, a una parte, agoa; abbarrare o istare agoa de is àteros in d-unu andhare / coillai úrtimu = abbarrare úrtimu Synonyms e antonyms abarrai, acadiare, acojanare, apaltare, cambare, codiare, cogiai, incoizare, lassai | ctr. pigai, furai Sentences beta unu pagu lestru ca sinono s'isterzu coizat e ti che ruet su late a terra! ◊ est pentzendu a si fai cuillai su civraxu, ca tenit fàmini 2. de su prochedhu no ndhe ant coigiau mancu unu biculedhedhu ◊ no ses mortu ma ti coillant pagus minutus de vida ◊ portanci is cuatru marengus chi ti funt coillaus ◊ si est postu a curri cun totu is fortzas chi dhi coillànt ◊ s'arveghe chi si fut coizada est torrendhe a su cuile 3. mi che sunt furendhe totu in s'ortu: no bi coizant mancu foza, no de si che collire sa cosa! ◊ cussu no coígiat un'ispistoru de casu Etymon srd. Translations French laisser ou rester en arrière English to leave, to stay back Spanish dejar, quedar atrás Italian lasciare, accantonare, restare indiètro German lassen, beiseitelegen, zurückbleiben

cungelài, cungelàre, cungelàri , vrb: cunzelare Definition ifridare a meda tanti de astrare sa cosa Synonyms e antonyms astragare, belare 2. ischedas chi s'afannu bostru e penas mi cungelat su sàmbene in sas venas Etymon itl. Translations French congeler English to freeze Spanish congelar Italian congelare, raggelare German gefrieren lassen, tiefkühlen.

ilgutàre , vrb: irgutare, iscutare, isgutare, isgutiare, sgutai Definition calare, pèrdere, lassare o fàere calare s’abba (o àteru) a istídhigos Synonyms e antonyms aggutai, botiare, ilbutiare, ilgutire, sucutare, sucutire Sentences sa cursa de sa vida, peleosa e in pigada, nos faghet irgutare rios de suore ◊ ant isgutadu suore e brios, ratzighendhe carvone suta de terra ◊ sa cobertura est ilgutendhe, comente at próidu ◊ sos ojos suos isgutant piantu ◊ su cabixu de sas bamas anzonadas est de late novellu isguta isguta! Etymon srd. Translations French dégouliner English to drip Spanish gotear Italian sgocciolare German abtröpfeln, tröpfeln lassen.

imbischidàre , vrb Definition essire bíschidu, aghedu, mescamente nau de su late o de cosas fatas cun late (es. cagiau), o fintzes de cosa chi si aghedat guastandhosi Synonyms e antonyms achedare 1, acriare, axedai Sentences pro fàghere sa preta bíschida pazant su late e imbetzes de lu fàghere a casu ndhe lu piscant a fitas e las lassant imbischidare ◊ bi ndhe at chi sa preta la mànigant apenas s'imbíschidat chena che la pònnere in sa salamuja Etymon srd. Translations French aigrir English to sour Spanish agriarse Italian inacidire German sauer werden lassen.

imburdíri , vrb Definition fàere burdu, areste, malu (ammesturau cun malesa, brutura o àteru deasi) Synonyms e antonyms abriare, aferare, agrestare, arruarzare, eremire / abburdare, chilzeniare, disgeniare, imburdai Sentences funt arrennéscius a imburdiri sa cuscéntzia de sa genti ◊ ant imburdiu sa língua nosta! Etymon srd. Translations French abâtardir English to bastardize Spanish volverse silvestre Italian inselvatichire, imbastardire German verzildern lassen, entarten.

incarnài, incarnàre , vrb: incarrare Definition intrare o fichire in mesu de sa carre, nau prus che àteru de cosa chi creschet; torrare a crèschere sa carre; fàere a carre, pigare carres Synonyms e antonyms incarnie Sentences sos ogros tuos mi ant fatu efetu e s'amore in coro est incarnadu ◊ est gai bella chi paret una dea incarnada ◊ a isse si li incarnant sas ungras ca las zughet totu dortas e allachedhadas 3. su Cristos si est incarnadu in su sinu de sa Vírzine Maria Etymon itl. Translations French s'incarner English to grow in, to thrust into the flesh Spanish encarnarse Italian incarnire, incarnare German ins Fleisch eindringen lassen.

inchighiristài, inchighiristàre , vrb: incixiristari, incragaristai, increghestare Definition coment'e fàere o artzare sa crogorista, arrennegare, su si crèdere meda, bogare sa conca de su sacu foedhandho cun atza Synonyms e antonyms achibberare, achighiristai, altivai, inchibberare, inchighiridhare / abbetiae, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arrannegai, collobbiare, inchestare, inchietae, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences at rispostu increghestèndhesi ca sos disisvios fint totu solu pro sos zòvanos ◊ mi furia incragaristada ancora de prus e ia crétiu de passai is dis prus orrorosas de sa vida Etymon srd. Translations French se fâcher à mort, remplir d'orgueil, lever la crête English to fret and fume, to make proud, to get cocky Spanish alzar el gallo Italian adirarsi forteménte, insuperbire, alzar la crésta German sich erzürnen, stolz werden, den Kamm schwellen lassen.