acudída acodía
acudidítzu , agt, nm Definizione
chi o chie, in sa bidha, est bénniu de fora, de àteru logu po istare o trebballare
Sinonimi e contrari
aferiditu,
aproviau,
istràngiu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
immigré
Inglese
immigrant
Spagnolo
inmigrante
Italiano
immigrato
Tedesco
immigriert,
Immigrant.
acudídu acodíu
acudiósu , agt, nm Definizione chi o chie bolet fàere innanti de un'àteru in totu, mescamente si est a pigare (chi s'acudit, chi faet lestru) Sinonimi e contrari abbramidu, agudiciosu, agudu, àidu 1, assuriu, aulidu, codissiosu, prontudu Terminologia scientifica ntl Etimo srd.
acudíre, acudíri acodíe
acudísciu , nm Definizione su tanti chi bastat, chi acudit a su bisóngiu Sinonimi e contrari baltante Frasi su pagu fit po medas acudísciu (G.Molinu).
acudíta , nf Definizione
su acudire de cosa o de gente a su matessi logu, a su matessi tretu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
afflux
Inglese
flow
Spagnolo
afluencia
Italiano
afflusso
Tedesco
Zufluss.
acudítu, acudíu acodíu
acudomài acodomài
acudulàre acodulàre
acúe , avb: cube Definizione logu acanta a chie est iscurtandho Sinonimi e contrari icui, indhenela, inèlondhe, inguna, inincuni | ctr. innoce Etimo srd.
acuedótu acuarútu
acuéri , nm Definizione chie tenet s'impreu de carrare e aporrire abba (prus che àteru po bufare) ue dhue at gente meda trebballandho Sinonimi e contrari abbajolu 1, acuadori, carrajolu Etimo srd.
acúgia , nf: acúglia,
acúlgia,
acúllia,
acuza,
agúglia 1,
agúlgia,
agulla,
aguza,
aúcia,
auza Definizione
genia de agu pitica, ma cun sa concutzedha a una parte, impreada prus che àteru po mantènnere firma s’orrobba, unu trastu o àteru; fritza de arrellórgiu, de sa pesa / min. acuzita
Sinonimi e contrari
frícia
Modi di dire
csn:
sas aguzas de su nasu = càrica, nàstula; aguzas de Nostra Segnora = auzas de N.S., zenia de erba; aguza de mesu ’e dentes = binzias tra dente e dente; aguza de sas orijas = itl. trago; erba de agullas = arrelògius (Erodium botrys, e. ciconium, E. cicutarium), filavila (Erodium malacoides, E. moschatum), erba de fogu (Geranium robertianum), furchetas (Scandix pecten-veneris)
Cognomi e Proverbi
smb:
Augias, Auzas, Auzzas
Terminologia scientifica
ans
Etimo
ltn.
aculea
Traduzioni
Francese
épingle,
aiguille
Inglese
pin,
hand (of a watch)
Spagnolo
alfiler,
aguja
Italiano
spillo,
lancétta dell'orològio
Tedesco
Stecknadel,
Uhrzeiger.
acugliài acobiài
acuglidòri acoglidòre
acuglièra acoglièra
acuguciài , vrb: acugusciari,
acugutzai Definizione
ammontare sa conca cun cugudhu o àteru, carragiare deunudotu, fintzes cuare; rfl. èssere in s’ibertu de calecuna cosa, apitare, acostire in s’idea de dhi giare cosa
Sinonimi e contrari
acapuciai,
acubudhare,
acucullai,
acucutare,
acugudhai,
acurruxonai,
incugudhai
Frasi
est noti de frius, noti de cilixia: trista e sola pipia si acugúciat in foras ◊ si est acuguciau in su letu, no biemu nudha! ◊ si no ti acugúscias ti fait mali, ca est fendi frius ◊ cudh'ómine si est acugutzau in su crucuzone prus cuau e si est ammuntau
2.
no ti acugucis ca tanti no est cosa po tui! ◊ si fiat acugucendi, candu at biu ca dhoi fiat cosa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
encapuchonner
Inglese
to put a hood on
Spagnolo
encapuchar
Italiano
incappucciare
Tedesco
mit einer Kapuze,
bedeckt.
acuguciàu , pps, agt Definizione de acuguciai Sinonimi e contrari acugucionau 2. est sétzia acuguciada in su sciallu.
acugucionàu , agt Definizione nau de unu, chi est totu carragiau, totu bene ammontau Sinonimi e contrari acuculliadu, acuguciau Etimo srd.