arribbíu , agt Sinonimi e contrari arrennegadu Etimo srd.
arribbíu 1 , pps, agt Definizione
de arribbiri; nau de tubbu o àteru deasi, chi est prenu meda, chi no dhue cabet o passat prus nudha, tupau de sa cosa chi dhu’est etotu
Sinonimi e contrari
pienu,
tupadu
2.
cun is tumbinus arribbius, si proit si allagant is arrugas ◊ portat sa brenti arribbia ◊ custu lavandinu no calat, s'iscàrrigu est arribbiu ◊ is arrugas fiant arribbias de genti passillendi ◊ in s'arriu arribbiu de malesa candu proit meda s'àcua nci essit a foras
Traduzioni
Francese
engorgé
Inglese
clogged
Spagnolo
atascado
Italiano
ostruito
Tedesco
verstopft.
arribbotài arrebbotàre
arríbbu , nm Definizione
su arribbare 1; sa cosa chi si chistit
Modi di dire
csn:
pònnere in a. = costoire; bestimenta de a. = de càstigu, bona
Frasi
za est malu su ispèndhere a tropu, ma s'arribbu puru, lampu!…◊ faghent s'arribbu pro sa betzesa ◊ aiant cosa collita e dinari de arribbu puru ◊ fit bestita chin sos pintzos de arribbu fintzas in diatòglia
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
conservation
Inglese
kept by
Spagnolo
el guardar algo
Italiano
sèrbo
Tedesco
Aufbewahrung.
arríbbu 1 , nm: arrivu Definizione
su arribbare, s'ora, su momentu chi si arribbat
Sinonimi e contrari
lómpida
| ctr.
andada,
tucada
Traduzioni
Francese
arrivée
Inglese
arrival
Spagnolo
llegada
Italiano
arrivo
Tedesco
Ankunft.
arribbucadúra , nf Definizione su arribbucare Sinonimi e contrari ammeradura Etimo srd.
arribbucàre arrebbucàre
arribbugíu arrabbugíu
arribbuscài , vrb Sinonimi e contrari bruscare.
arribbussàre arrabbussài
arribiédhu , nm Definizione genia de macarrones tundhos fatos a manu cun casu o arrescotu friscu Sinonimi e contrari malladedhu, cicione Terminologia scientifica mng.
arribugíu arrabbugíu
arricài , vrb: erricai Definizione
ammuntonare o fàere interessu, siendha, essire erricu
Sinonimi e contrari
inrichire
| ctr.
impoberai,
impoberire
Frasi
unu babbu teniat custu piciocu impromítiu a su tiau e aici si fut arricau ◊ cun s'iscruxoxu custa borta si arricaus!
Cognomi e Proverbi
prb:
su pòberu, candu arricat, fintzas a su babbu bicat ◊ chini bivit de su trabballu suu no si arricat mai
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
s'enrichir
Inglese
to become rich
Spagnolo
enriquecer
Italiano
arricchirsi
Tedesco
reich werden.
arricàmu , nm: recramu* Definizione genia de trebballu chi si faet prus che àteru a manu e a punt’e agu po fàere prus bellu unu trastu de orrobba cun figuras fatas cun filu de diferentes colores Sinonimi e contrari abbordau, bordadura, borderia, obru.
arricàre , vrb Definizione pònnere prantau, istrantagiau Sinonimi e contrari arritzare, ficare, stantarxai Frasi si che torrat a acatare rutu in terra e si ne arricat istorronadu (M.Gattu Soddu)◊ su poledhu fit rutu, gàrrigu, ma no bi aiat modu de ne lu fàchere arricare (G.Delogu)◊ su pitzinnu fiat semper séitu, ma li beniat sa gana de si pònnere ritzu, de si arricare.
arricàtu , nm Definizione
genia de fura chi si faet cun fortza armada e faendho tímere a unu male peus; cuncàmbia fortzada contr’a sa volontade de unu
Sinonimi e contrari
istasina,
imbargu 1,
scicuta
Frasi
at fatu carchi morte o arricatu, o pessones e domos irrobbadu?
Traduzioni
Francese
extorsion
Inglese
extorsion
Spagnolo
chantaje,
extorsión
Italiano
estorsióne
Tedesco
Erpressung.
arrichèsa , nf: errichesa,
irrichesa,
richesa* Definizione
bene chi si possedit, mescamente si est in cantidade manna
Sinonimi e contrari
asiendha,
interessu,
propiedade
| ctr.
bisóngiu,
poberesa
Traduzioni
Francese
richesse
Inglese
wealth
Spagnolo
riqueza
Italiano
ricchézza
Tedesco
Reichtum.
arrichillínu arlichínu