arrígamu 1 , nm Definizione
genia de erba fragosa chi faet a tupighedha, bona fintzes po meighina
Sinonimi e contrari
timu,
tumbu
Terminologia scientifica
rba, Thymus vulgaris
Traduzioni
Francese
thym
Inglese
thyme
Spagnolo
tomillo
Italiano
timo
Tedesco
Thymian.
arriganciài, arrigangiài , vrb Definizione fàere totu a coras, a síngias de cosa bruta, de iscarrafiadura, de arrasigadura Frasi is sitzigorrus ndi funt essius de s'istrexu e mi ant arrigangiau su logu ◊ s'erba arraspiosa in su mòri istrintu at arrigangiau sa màchina a parti e àtera 2. torramu a domu totu arriganciau in is cambas Etimo srd.
arrigàngiu , nm Definizione corighedha de abba o àteru deasi, cora de súciu, o de àteru, chi calat de comente si leant o si papant unas cantu cosas Sinonimi e contrari arruncada, cola 1, turru Frasi is cosas lichitosas po su sabori bellu faint calai sa salia che arrigàngiu! ◊ chi dhu movis pagu pagu, s'istrexu prenu a cúcuru, isceti no bis s'arrigangedhu, ca bessat!
arrigàre arrigài
arríghina, arríghini arréxini 2
arrighitàre , vrb Definizione fàere errigas, frigadas de pinna o cosas deasi.
arrigída , nf Definizione su si firmare; logu inue si dhue firmat Sinonimi e contrari acociada, arressada, aturada, firmada
arrígini arréxini 2
arrigiónu arragiónu
arrigòlli arragòlli
arrigordài arragodài
arrigórdu arragódu
arrigòrta arragòta
arrígu , nm: errigu Definizione
arremu a loba, de forma coment’e unu granu de pisu, in colore de castàngia, in bentre, a parte de fundhu asuta de su matzàmene, ue passat totu su sàmbene e ndhe sèberat s'orina; su tretu de s'ischina unu pagu a bàsciu de is errigos, a s'artària de is lumbos
Sinonimi e contrari
arrene,
orrungione,
nerule
/
arrigali,
illumbu
Modi di dire
csn:
s'ozu chi cuguzat s'a. = su saginu; a. cobertu = runzone cuguzadu de ozu, rassu; su filu de is arrigus = s'ischina; a. de mari = zenia de animaledhu de mare
2.
teniat unu dolore a is arrigus e s'istoja dhi pariat tropu tostada po crocai
Terminologia scientifica
crn
Etimo
ltn.
renic(u)lu
Traduzioni
Francese
rein
Inglese
kidney
Spagnolo
riñón
Italiano
rène
Tedesco
Niere.
arriguardài , vrb: reguardai* Definizione interessare calecuna cosa o a ccn. po calecuna chistione; apartare, difèndhere, amparare de unu dannu, de unu perígulu, tènnere contu calecuna cosa Sinonimi e contrari pertocai / acastiai, aggordai, agguardai, badrare, cultodiare, tentare 2. Nostra Segnora mia, arriguardirimí de dogna mali!
arriixédhu , nm: ribichedhu Definizione
min. de arriu, irriu piticu
Sinonimi e contrari
arrentzolu,
arruncada,
tàcinu
/
cdh. riaredhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
petit ruisseau
Inglese
rivulet
Spagnolo
riachuelo
Italiano
rigàgnolo
Tedesco
Bächlein.
arrilichínu, arrillichínu arlichínu
arrimàda , nf Definizione su arrimare, su si arrimare Sinonimi e contrari arrimadura, firmada Etimo srd.
arrimadéru , nm Definizione
logu inue si arrimare, si imbarare, si apartare
Sinonimi e contrari
apozadorzu,
armaderi,
arrambu,
arrimu,
imbaradorju
/
apógiu
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
appui
Inglese
support
Spagnolo
arrimadero,
apoyo
Italiano
appòggio,
sostégno
Tedesco
Stütze.
arrimadòri , nm Definizione chie arrimat bene sa bòcia a su bocinu in su giogu de is bòcias Etimo srd.