astrintòne , agt, nm Definizione chi o chie est de manu afissa, arrestigu, giaet pagu e nudha puru Sinonimi e contrari arrancadu, limidu, susuncu Etimo srd.
astrintónzu , agt Definizione chi est unu pagu istrintu Sinonimi e contrari astríntinu, sucícu | ctr. larghixi Etimo srd.
astrintórju astrintógliu
astrintòrza , nf Definizione tira de cosa, mescamente de pedhe, de pònnere in chintzu po aguantare méngius su bestimentu Sinonimi e contrari chintòglia, chíntula, lorita, singedhu, trintza, tzinta, tzintola Etimo srd.
astrintórzu astrintógliu
astríntu , pps, agt Definizione
de astrínghere / min. astrintonzu
Sinonimi e contrari
afissu,
istrintu
/
bisognu
/
astrintone,
limidu,
susuncu
| ctr.
làschiu
/
isperditziau,
istrubberi
Modi di dire
csn:
bívere a s'astrinta = campare cun pagu, che a sos pòveros; parentes de a. = is parentis prus de acanta
Frasi
custos faedhos sérios e medios m'aiant in dudas penosas astrintu (Z.Cappai)
2.
sos pitzinnos giuchiant su cocone astrintu a su survicu
3.
fit astrintu a su puntu chi no manicabat pro no ispèndhere ◊ bi at tzente astrinta e tzente ispennijola
Traduzioni
Francese
étroit
Inglese
narrow,
strait (s)
Spagnolo
estrechado,
estrecho
Italiano
strétto
Tedesco
fest.
astrintúra , nf Definizione su èssere arrestigos, sa maladia de no bòllere giare mai nudha Sinonimi e contrari aggantzidúdine, aggarradura, asurímini, gregúmene, ingurdoneria, limiore, migragna, susuncúmini | ctr. bonucoro Frasi s'astrintura ti faghet brivare de dogni cosa e patire che colora! (S.Patatu)◊ po cust'asunca s'astrintura est una maladia! Etimo srd.
astrioraméntu , nm Definizione trémia, iscutulada de sa carena po fritu, callentura, ispreu Sinonimi e contrari arpilia, astriada, striori, tidilia, titifrius Etimo srd.
astrolàda , nf Definizione tempus malu, passada de bentu e abba forte Sinonimi e contrari istrachia, temporada Frasi allummade una làmpana a sos santos pro bos amparare de astroladas, tronos e lampos! ◊ timiat de bènnere carchi astrolada mala Etimo srd.
astrolicàre , vrb: astroligare,
astrologare Definizione
foedhare credendho a is astros, a ingertu, cricare de ingertare su benidore, foedhare a s’afaiu, nàrrere istrolichéntzias, isciolórios
Sinonimi e contrari
illeriare,
imbisare,
istralobbiare,
pantasiai,
sfasolai,
stenteriai,
strolicai
Frasi
tempos bonos e malos, astrolighendhe istamus s'orizonte (S.Casu)◊ eo apo a mente mia astroligadu chi…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rêver
Inglese
to build castles in the air,
to rave
Spagnolo
fantasear,
decir disparates
Italiano
fantasticare,
farneticare
Tedesco
fantasieren.
astrolichéntzia , nf: istrolichéntzia Sinonimi e contrari istralóbbiu, istrambecheria Frasi mi nd'as fatu atzicai, sempri fadendu astrolichéntzias!
astrólicu , nm, agt: astrólogu Definizione
chie nanca cumprendhet ite narant is astros; chi o chie narat perrerias, isciolórios
Sinonimi e contrari
illeriadu,
istrólicu,
strambecu
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
astrologue,
bizarre
Inglese
astrologer,
odd
Spagnolo
astrólogo,
adivino,
estrafalario
Italiano
astròlogo,
strambo
Tedesco
Astrologe,
komisch.
astroligàre, astrologàre astrolicàre
astrología , nf Definizione
prus che àteru, istúdiu ('letura')de is astros ma no cun métida e ne cun iscopu iscentíficu
Terminologia scientifica
ist
Traduzioni
Francese
astrologie
Inglese
astrology
Spagnolo
astrología
Italiano
astrologìa
Tedesco
Astrologie.
astrólogu astrólicu
astronàvi , nf Definizione
genia de màchina fata po andhare in s'universu, in mesu de is astros, inter is pianetas, fora de sa Terra
Traduzioni
Francese
astronef
Inglese
spacecraft
Spagnolo
astronave
Italiano
astronave
Tedesco
Raumschiff.
astronomía , nf Definizione
s'isciéntzia chi istúdiat is astros
Terminologia scientifica
ist
Traduzioni
Francese
astronomie
Inglese
astronomy
Spagnolo
astronomía
Italiano
astronomìa
Tedesco
Astronomie.
astronómicu , agt Definizione chi pertocat s'astronomia Frasi su paba Gregóriu XIII su 1582 at fatu cuncordare su calendàriu astronómicu cun su tzivile.
astrónomu , nm Definizione chie, iscientziau, istúdiat is astros Frasi su 46 primmu de Cristos, Giúlio Cèsare aiat cumandhadu su calendàriu a s’astrónomu alessandrinu Sosigene. Terminologia scientifica prf