craciòla caciòla
craciòni , nm Definizione genia de passante po serrare un'apertura a duas perras, portales, gecas e àteru Sinonimi e contrari barcioni.
craciònis caltzònes
craciopài , vrb Definizione cracare, pònnere is manos apitzu a ccn. po dh'iscúdere Sinonimi e contrari carrabbugliai Frasi cumenti tocant sa tumba de santu Narcisu, ndi essit una scossura de musca chi craciopat e bocit cudhus sordaus! (J.Murgia)
cracíra caltzída
cracòdhi , agt, nm Definizione chi o chie cracat s'àghina, faet a pistadura, nau unu pagu a disprétziu Etimo srd.
cràcu , nm: cragu Definizione
una de is bàtoro partes de sa bentre de is animales chi orrumigant; su late chi portat s'animale piticu in su cracu, chi serbit, mescamente candho est sicau, a fàere mòrrere su late po dhu fàere a cagiau e a casu; in cobertantza, istògomo
Sinonimi e contrari
càgliu,
ciagu,
pazu 1
/
istògomo
Modi di dire
csn:
casu fertu a c. = corpadu a cragu, cun tropu cragu; fàchere malu c. = fàghere àscamu, grisu; fàchere bonu c. = pràxiri
Frasi
a sos anzones candho los uchident nche lis tirant su cracu ca serbit a lu ghetare a su late pro fàchere su casu
2.
nos fachet irgrísiu e malu cracu fintzas su lúmene! ◊ canno fit imbreacu fit un'àteru, de cracu malu e sèmpere a frastinzos ◊ issu no cubabat sa beridade de sas cosas, ma cussa franchesa no fit a totus chi fachiat cracu bonu
3.
fertu a cracu nanchi est, isteuladu, chi no giuchet a postu su cherbedhu
Terminologia scientifica
crn
Etimo
ltn.
coagulum
Traduzioni
Francese
présure,
caillette
Inglese
rennet
Spagnolo
cuajo
Italiano
càglio
Tedesco
Labmagen.
cràcu 1 càlcu
cràcu 2 càrca 1
craculài calculài
cràculas càlculas
craculàu carculàdu
craculèu , nm: crucueu,
cruculeu,
cruculleu,
crunculleu,
curculeu,
curculleo Definizione
s'arratza sarda de su pigione trinu, de turra o de palatu, pigione múrinu o murinatzu: una calidade (passer montanus) faet abbitu mescamente in sa parte prus a mesudie; persona pitichedha / min. crucuelledhu, cruculededhu; fémina crucullea = conchilébia
Sinonimi e contrari
afuràrgiu,
brufulàgiu,
crucúciu,
fruferarzu,
frufurinu,
mamegherisi,
muntonarjari,
murinàgiu,
pibischirra,
poforinu,
trinedha,
tziria
Frasi
is crucuelledhus si funt papendi sa farra chi mi est arruta foras ◊ ndhe at bistu de crunculleos e de isturros cuss'úmbulu!…◊ is crucueus pesendisindi de terra ant fatu una frusialla cun is alas
2.
no mi fiat partu berus chi unu curculeuedhu diaici comenti e giaja portàt in corpus totu cuss'aragoni!
Terminologia scientifica
pzn, passer hispaniolensis
Traduzioni
Francese
moineau
Inglese
sparrow
Spagnolo
gorrión
Italiano
pàssera sarda
Tedesco
Weidensperling.
cràculu càlculu
cracunàre , vrb Definizione its (Boghes sardas, 112): cranucare? (= dòrchere) Frasi bidiat sa framichedha de sa làmpana morimori, cracunada dae unu bentichedhu lépiu.
cracúri, cracúriu carcúri
cradamissàre cadramissàre
cradampulàre cadrabudhài
cradàmpulu , nm Definizione
genia de erba e de frore: buca de lioni, buca de cani, de su mortu niedhu, erba ’e trota
Terminologia scientifica
rba, antirrhinum majus
Traduzioni
Francese
gueule de lion
Inglese
snapdragon
Spagnolo
boca de dragón
Italiano
bócca di leóne
Tedesco
Löwenmaul.
cradanàca, cradanànca cadànca