A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

irghirrízu , nm Sinonimi e contrari irghérriu Etimo srd.

irghisàu , agt Definizione chi che dhi est andhau su pígiu de immartu o de tinta Sinonimi e contrari irgallansadu Etimo srd.

irghisòne , nm: erghisone Definizione ischissone*, eritu (erritzone de mata) 2. che at procalvos medas, irghisones e cassiles.

irghitinàda irghinitàda

irghitinàre irghinitàre

irghitinàu irghinitàu

irghitíntzu , nm Definizione su move move de unu annervau chi no arrennescet a istare firmu Sinonimi e contrari ischitzinonzu Etimo srd. Traduzioni Francese secouement Inglese shaking Spagnolo el agitarse Italiano scotiménto Tedesco Schütteln.

irghitíre , vrb: ischitire 1, isghitire Definizione pagare a sardu, torrare unu dépidu, pagàresi coment'e faendho a càmbiu apare cun calecuna cosa, arrennèscere a pigare ccn. cosa po si ndhe iscabbúllere / comporare a i. = a ratas, a pagai in tantis bortas Sinonimi e contrari iscabbúllere, ischitare, pacare / iscúrpere Frasi apo leadu custu molente dae Luisedha in càmbiu de su dépidu chi no resessiat a m'irghitire ◊ za mi azis fatu dannu ma za ndhe l'ischitides! ◊ atentos, ca si bi amus gulpa l'ischitimus! ◊ andhades a finire in presone pro isghitire sas dégumas furadas (G.Caddeo)◊ trobojant lórumu e napa e no ischitint neghe! ◊ custu bastat pro nche ischitire su dévitu ◊ tue úmpimi chentu moitedhos de abba e apo a ischitire cun una cíchera de late! 2. cussu est cane chi apedhat ebbia pro ischitire un'ugna de pane mugheradu ◊ at irghitidu su refriu Etimo srd.

irghitzunàre irghinitàre

irghíu , nm Definizione su irghiare, su lassare is pàsculos in pàusu po lassare crèschere méngius s'erba Etimo srd.

irgianàdu , agt: isgianadu Definizione chi no tenet giana, no tenet fortuna, sorte Sinonimi e contrari deldiciadu, difortunadu, digrassiau, mabassortau, malafadau | ctr. afoltunadu, diciosu Frasi ohi, comare, chena babbu e ne mama, deunudotu irgianada! Etimo srd. Traduzioni Francese malheureux Inglese unhappy Spagnolo desdichado Italiano infelice, sventurato Tedesco unglücklich.

irgiànghere , vrb: irjànghere, irzànghere, ixànghere Definizione segare, istacare, istesiare duas cosas aciuntas, duos arremos Sinonimi e contrari arrogai, innànghere, iscadapiare, istuturai, scongiuntai | ctr. aciuntai, agiànghere Frasi zuto su coro irzantu: no mi consolo cantu duro biu! ◊ est romasu cadidu, gai fadigadu chi paret a punt'a s'irzànghere! ◊ sos pecatos de su munnu li fint irgianghenne sa carena Etimo srd. Traduzioni Francese disjoindre Inglese to disconnect Spagnolo desunir Italiano disgiùngere, sconnèttere Tedesco trennen, ablösen.

irgiaungiài irgeunzàre

irgiaúngiu , agt Definizione chi est chentza papare, no at papau Sinonimi e contrari dejunu, geunu, giaugnu | ctr. satzau Frasi ci depo mòrrere, mellus a brente prena ci no irgiaúngiu!

irgibbulài , vrb Sinonimi e contrari bocare, caciare, irbersulare Frasi est impiegau in su ministeru e incui, si no tirant deretus, nci dhus irgibbulant.

irgiotulàdu , agt Definizione nau de arremu, chi est bogau de pare in s'annoigadórgiu Sinonimi e contrari irbessiau Frasi sunt sos ossos meos fiacados a fortza de su tantu patimentu, in cada ligadura irgiotulados (T.Ziranu) Etimo srd.

irgiràdu ilgiràdu

irgiràre ilgiràre

irgiúngere igiúgnere

irgiuramentàdu , agt, nm Definizione chi o chie giurat su falsu Sinonimi e contrari agiuramentadu, giurafalsu Traduzioni Francese parjure Inglese perjured Spagnolo perjuro Italiano spergiuro Tedesco meineidig, Meineid.