meriédhu mericédhu
merijàre mediài
merínga , nf Definizione druche lebiedhu e totu biancu, a forma cónica, fatu cun s'abru de s'ou cun tzúcuru e cun méndhula ispigiolada, turrada e segada a orrughedhos longos Sinonimi e contrari bianchitu, tutunzinu, zarminu Terminologia scientifica drc.
merínu , nm: mirinu Definizione
singiale chi si ponet in s'arma po agiustare su tiru, puntare bene
Frasi
aiat dadu unu fusile betzu càlibru vinti a cannas a tortiglione, chena merinu e cun su cúrumu a fàcia umana
Traduzioni
Francese
guidon
Inglese
foresight
Spagnolo
mira
Italiano
mirino
Tedesco
Korn.
meriòla , nf Definizione puntu, tretu o cosa a ue si abbàidat po fèrrere su cropu, iscudendho o isparandho / zogare a sa m. = a puntare, a chie resessit de prus a fèrrere cosa Sinonimi e contrari méria.
meriolàre , vrb Definizione istare in giru chentza cabu Sinonimi e contrari bagamundai, bandhulare, faghinerare, rundai.
meriólu mariólu
meríri meríci
merísca madísca
meríssiu , nm Sinonimi e contrari meleschimentu, meréssidu, méritu Frasi non totu tenimos meríssios a una lieridade chi tocat làcanas de adhae (F.Dedola)◊ sos meríssios benint reconnotos sempre a bistentu (F.De Cortis).
meritài, meritàre , vrb Definizione prus che àteru si narat po fàere cosa (o tènnere su cumportamentu) a manera de ndh'àere o de ndhe pòdere àere calecunu prémiu, bàntidu, làudes, praxere, ma fintzes calecuna cosa de male (po curpa, neghe, farta)/ no meritare mancu abba bruta = èssere un'arga de muntonarzu, malu meda Sinonimi e contrari imminèssere, manesci, medèsciri, meressire Frasi su binu est bonu e, si mi permitís, meritat una poesia ◊ ses diventada mamma de fillus bellus e bravus: tui meritas sa palma! ◊ a si biri cun Deus, mama, ca de siguru méritas sa prama! ◊ si patimus calchi male lu meritamus! ◊ ispero de mi dareis sas gràscias, meritandhemilas in sas bonas òperas meas Etimo itl. meritare.
meritidòre , agt Sinonimi e contrari mereschidore, meritosu.
meritósu , agt Definizione
chi meressit, chi si dhu meritat
Sinonimi e contrari
meneschidore,
mereschidore
Frasi
a su chi est meritosu dhu vantu ◊ tue solu, o meritosa terra mia, cun alamaros de oro mi as frunidu! (L.Mudadu)◊ si iat fatu aici fiat meritosu de dhu premiai!◊ mamma, ti bollu cantai poita ses meritosa!
Traduzioni
Francese
méritant,
digne
Inglese
praiseworthy
Spagnolo
digno,
merecedor
Italiano
meritévole,
dégno
Tedesco
wert,
würdig.
méritu , nm Sinonimi e contrari
meleschimentu,
meréssidu,
meríssiu
Traduzioni
Francese
mérite
Inglese
merit
Spagnolo
mérito
Italiano
mèrito
Tedesco
Verdienst.
meríu merí
mériu médiu 2
merixédhu merichédhu
merlútzu , nm: merulutzu Definizione
genia de pische, su chi faent a bacagliare sicau intreu o apertu e saliu / ozu merulutzu = s'ollu de su figau de su m., impreau ca est arricu de vitaminas A e B
Sinonimi e contrari
mugale,
mútzaru
Frasi
andaus a boligiai e chi est iscrofolosu piscaus merlutzu puru
Terminologia scientifica
psc, gadus callarias
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
cabillaud
Inglese
cod
Spagnolo
merluza
Italiano
merluzzo
Tedesco
Kabeljau,
Dorsch.
mermadúra , nf Definizione
is arremos, totu sa carena po comente si paret, po comente est fata / picare sa m. dae su babbu, dae sa mama = assimbillai de carena a su babbu, a sa mama
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
conformation
Inglese
body structure
Spagnolo
complexión
Italiano
conformazióne corpòrea
Tedesco
Körperform.
mèrme , nm Definizione
greme, bobboitedhu chi faet in terra e pruschetotu in cosa pudrigada o fintzes in sa linna; idea iscimpra, loca
Sinonimi e contrari
belme*,
ferme,
lolloi,
tilingione
/
carignàtula,
tzerrone,
zànnaru
Frasi
su sirvone bórtulat sa terra chircanne tzurruncrones, àteros mermes o pastura ◊ est una tumba de carúmenes da'ue essint rios de brutesa e mermes ischivitzosos ◊ nudu che merme
2.
bocatichelos cussos mermedhos dae conca!
Terminologia scientifica
crp
Traduzioni
Francese
ver,
ver (rongeur)
Inglese
worm (wood)
Spagnolo
gusano
Italiano
vèrme,
tarlo
Tedesco
Wurm,
Holzwurm.