pioigànu pioànu
pioíle , agt Definizione nau de tempus, chi proet fatuvatu Sinonimi e contrari pioanu, pioinosu, proíxinu, prótinu Frasi siat die bona o pioile Terminologia scientifica tpm Etimo srd.
pióina peónica
pioinàre , vrb: proinai Definizione istare a su proe proe Sinonimi e contrari aciaviai, arrosinai, cibinare, istedhiare, lentinare, modhinare, proiginedhare Frasi unu sero fit pioinendhe e s'aera anneulada (S.Baldino) Terminologia scientifica tpm Etimo srd.
pioinósu , agt: piopinosu,
proinosu Definizione
nau de su tempus (die, istagione, sumana), chi fatuvatu proet
Sinonimi e contrari
acuadinu,
ispunzigosu,
pioanu,
pióinu,
proíxinu,
proigiosu,
proischinosu,
projosu,
prótinu
| ctr.
asciutu
Frasi
fit logu iscurigadu niedhu e pioinosu ◊ at fatu un'ierru fritu e pioinosu ◊ fit unu sero piopinosu, pariat chi no ndhe la cheriat agabbare ◊ gennàrgiu proinosu, messaju tingiosu
Terminologia scientifica
tpm
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pluvieux
Inglese
drizzly
Spagnolo
lluvioso
Italiano
piovigginóso
Tedesco
regnerisch.
pioínu, pióinu, pioíu , agt: plóinu,
próghinu,
proinu,
próinu,
prúinu 1 Definizione
nau de abba, chi est de sa chi at própiu, sa chi proet (a logos est própriu s'abba chi proet)
Sinonimi e contrari
pioanu,
pioile,
pioinosu,
proíxinu,
prótinu
/
pióida,
pruina
Frasi
zuchiat sos ocros lúchidos che abba próghina ◊ aciò, aciò ite abba pioia chi est fatendhe!
2.
arregolliant s'àcua de proinu in is gisterras
Terminologia scientifica
tpm
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
eau de pluie
Inglese
rainwater
Spagnolo
pluvial
Italiano
piovano
Tedesco
Regen.
piòla , nf Definizione sa tzicamariola Sinonimi e contrari babbajola, mariola, pibiola Frasi piola, bella piola, rúgia rúgia e pintulina! Terminologia scientifica crp.
piòla 1 , nf Definizione logu, genia de aparatu inue si ponet sa cosa a bíere e a bèndhere, mescamente in is festas; fintzes cilleri Sinonimi e contrari barraca, parada 1 / botighinu, cilleri Frasi si at a èssi firmau a bufai in sa piola! ◊ is cantoris de cida santa faint in dogna piola un'istatzioni! ◊ nisciunu nerit chi predi Cugurra andat a sa piola a s'imbriagai! Etimo itl.p piola.
piòla 2 , nf Definizione sa natura de s'ómine Sinonimi e contrari cozona, dòrrola, minca, pigliona, pisseta, pitzota.
piòla 3 , nf Definizione aina de ferru cun s'atza e cun màniga longa po segare linna Sinonimi e contrari bistrale, segura Terminologia scientifica ans.
pioléri , agt, nm Definizione cilleràrgiu, chie bendhet in cilleri, chie in is festas faet parada po bèndhere cosas a bufare Sinonimi e contrari buteghinaju, tzilleràgiu / barracheri, paraderi Frasi cussa est una lei fata po osteriàrgius e pioleris ◊ Castedhu fiat tzitadi de marineris, fusteris, ferreris, butegheris e pioleris, artistas Terminologia scientifica prf Etimo srd.
piombínu , nm: piumbinu Definizione orrughedhu de prumu chi si ponet po sigillare prus che àteru un'acàpiu / a p. = a prumu.
pionàda , nf Definizione girada, giru de pione chi si giaet a s'ixubru o insúliu Etimo srd.
pionàre , vrb Definizione pònnere is piones, girare e firmare s'ixubru cun is piones, in su telàrgiu Sinonimi e contrari impionare Etimo srd.
piònca , nf Definizione pioncu fémina; fémina bècia, làngia e lègia Sinonimi e contrari tziodha 1 Frasi est papendi una còscia de pionca Cognomi e Proverbi smb: Pionca.
pióncu , nm: apioncu,
piuncu 2,
piúnculu Definizione
súlidu de chie est pranghendho a ccn., chèscia, lamentu
Sinonimi e contrari
agémenu,
ciúnchiu,
ghémida,
intzúnchidu,
ispioncu,
pibia,
spisciuncu,
túnchiu
Frasi
no ascurtis is piuncus de cussa fémmina, ca funt frassus! (G.Mura)
2.
su piúnculu chi s'intendhet est chi cane e batu sunt tropu diferentes, epuru!… (S.Biccai)
Traduzioni
Francese
soupir
Inglese
sigh
Spagnolo
suspiro
Italiano
sospiro
Tedesco
Seufzer.
pióncu 1 piócu
piòne, piòni , nm Definizione donniunu de is cannedhos chi s'intrant in s'ixubru po dhu pòdere girare e firmare o arrèschere; fintzes crau chi si fichit in su muru.
piòpa , nf Sinonimi e contrari cortiarvu, fustarbu, fusteàrbure, istiarvu, linnabru, sàbaru Etimo itl. pioppo.
piopànu pioànu