farcài , vrb: afracai* 1, flacai, fracai 1 Definizione fàere pisca de pische o cassa de pigiones a lughe de fogu o de lantione o farca Frasi candu su stàinu est abertu no fait a fracai ◊ a fracai bollit nai a allui sa làmpada e pungi su pisci chi si aciapat Terminologia scientifica pscd. Traduzioni Francese pêcher à la lanterneu Inglese night fishing or chasing with a lamp Spagnolo cazar con candil Italiano frugnolare Tedesco mit der Blendlaterne fischen o. jagen.

farígu, fàrigu , nm Definizione una parte de sa farra, bona prus che àteru po animales; a logos, órgiu móliu po animales; símbula grussa; coment'e farra de orrunchinadura de linna chi faent unos cantu bobbois candho sa linna est bècia; a logos, su frore de su binu, su frore de su samucu; in cobertantza, fintzes brutore, muga, sordi / terra de bonu farigu = a matza de castàngia, fatia, isorta che farina Sinonimi e contrari farrixedha, popoine Frasi po fai s'ambulau si coit su farigu ◊ su canistedhu si bestiat a festa chin sa biancura de su farigu nou 2. béciu fut Batista Nuxis, ca portada su farigu in is genugus! Cognomi e Proverbi smb: Farigu Etimo ltn. farric(u)lum Traduzioni Francese farine avec de la repasse Inglese flour with fine bran Spagnolo harina con moyuelo Italiano farina con cruschèllo Tedesco Kleienmehl.

finantzéri , nm: finantzieri Definizione guàrdia de finantza; chie istúdiat e connoschet is chistiones de sa finantza o amministrat dinare Sinonimi e contrari finantza / banchieri Terminologia scientifica prf Traduzioni Francese agent de la "Guardia di Finanza" Inglese custom officer, financier Spagnolo guardia de la policía fiscal, financiero Italiano finanzière Tedesco Zöllner, Zollbeamte, Steuerfahnder, Finanzier.

fodhòne , nm Definizione su fodhe de s'àghina, su pigiolu de su pibione, ma fintzes castàngia aortitza, totu corgiolu; su fundhurúgiu chi abbarrat de is regras de su mele faendho sa chera Sinonimi e contrari bodhone, fodhocu Frasi soe che nuche chentza chivu o de s'àchina solu su fodhone Cognomi e Proverbi smb: Foddone Terminologia scientifica rbr. Etimo srd. Traduzioni Francese pelure de la grume Inglese grape-skin Spagnolo hollejo Italiano fiòcine Tedesco Weintraubenschale.

frundhàre , vrb: frundhiare, frundiai Definizione tirare a passígia, iscúdere o imbolare a frundha; fuliare, betare a s'àliga Sinonimi e contrari arremilai, frumbulare, infrundulae / foliai, frundhire, iscavulai, sciuliai 1 2. duos bratzos che dha sunt istesiandhe e frundhiandhe a cara a inue fut Etimo srd. Traduzioni Francese lancer des pierres avec la fronde Inglese to sling Spagnolo hondear Italiano frombolare Tedesco schleudern.

galligiài, galligiàre , vrb: gallizare Definizione su si crèdere meda, fàere su prepotente e cricare de cumandhare aprofitandho de chie est prus piticu, prus débbile, fàere su brafanteri, su sprodhenti Sinonimi e contrari galligare Frasi est inútili chi bollais galligiai po cuai su pudesciori! ◊ trainedhu como aundhadu gallizas e minetas! ◊ como gallizas ca no ch'est babbu tou a ti domare! ◊ est gallizendhe cun cussos pisedhos, ca isse est prus mannu! ◊ si no fia istadu goi chentza brios, in domo mia isse no che aiat gallizadu! (Z.Zazzu) Etimo ctl. gallejar Traduzioni Francese faire la loi à qqn Inglese to lord it Spagnolo señorear, mangonear Italiano spadroneggiare Tedesco tyrannisieren.

giubbilasciòne, giubbilatziòni , nf Definizione s'acabbada, sa essia de unu postu de trebballu po pensionamentu Sinonimi e contrari pensionamentu Frasi daghi bideint chi fia malegontza mi deint giubbilascione ◊ a is becesas si gosat sa giubbilatzioni Traduzioni Francese mise à la retraite Inglese pensioning Spagnolo jubilación Italiano pensionaménto Tedesco Pensionierung, Verrentung.

grína, grínas , nf Definizione su lugore chi si biet in is àrias, in su fundhale, candho est abbreschendho Sinonimi e contrari grindha, nea, riga Modi di dire csn: pònnere grina, grinas = obrèsciri; mala grina = colore de chie est in cara mala; grina vona = cara bona, in colore, chi istat bene; giambare grina = cambiai bisura Frasi connòschere ti cheria dae candho grina as postu in s'orizonte ◊ ealla sa grina imprelleada de lentore a prima lughe! ◊ est isetendhe sa grina de unu die prommissu e sonniadu ◊ candho ti pesas, grina, cun su sole chi potat ispannare custos oxos de fumu, de chixina? 2. cunzat torra sos ojos, perdet grina e si faghet a cara de chixina (P.Casu)◊ de grina det giambare dogni cosa, det alvèschere in coro s'isperàntzia ◊ unu mucatore niedhu l'imbólicat sa cara in grina de chera santa Cognomi e Proverbi smb: Grina Terminologia scientifica sdi Etimo srd. Traduzioni Francese la clarté de l'aube Inglese the first light of dawn Spagnolo aurora Italiano chiaróre dell'alba Tedesco Morgendämmerung.

icudhéi , avb: incudhae, incudhai, incudhane, incudhani, ingudhani, ingudhanis, ingudheni, ingudhenis, incudheis, incudheni, inicudhei Definizione in cudhu logu: avb. de logu atesu de chie est foedhandho e de chie est iscurtandho Sinonimi e contrari acudhae, deinní, incudhéniche, incudhéchisi, incudhóriche, iniendhe Frasi che l'at giuta a incudhae subra ue no esistit ne fàmine e ne fritu ◊ unu dha spítzuat a innòi, s'atru a ingudhanis, fintzas a candu si ghetant apari! ◊ fint partidos chie a innoghe, chie a incudhane ◊ ispítzua de innòi, tasta de ingudhani, dhi est incumintzau a praxi Etimo srd. Traduzioni Francese , delà Inglese there Spagnolo allá, allí Italiano , di là Tedesco dort.

icúi , avb: iggue, igue, igui, incua, incuche, incuci, incue, incui, incuna, incuni, ingui, inigui Definizione in cue, in cuche: su logu acanta (no sèmpere in sensu materiale) a chie est iscurtandho Sinonimi e contrari acue, cube, inèlondhe, inguna | ctr. innoce Frasi sa corsària de sos coros est igue ◊ no est comente naras tue: sempre peus inoghe est de igue! ◊ incuci a fradi miu dh'ant invitau coment'e bagadiu ◊ essitindhe da'incua, brinca sa cresura! (G.Farris)◊ dhu portant a un'ispéntuma e incuna nci dhu betant ◊ pentzaiaus ca sa cosa finiat incui Etimo srd. Traduzioni Francese , ici Inglese there Spagnolo allá, allí Italiano Tedesco dort, da.

ifachilàre , vrb: ifachilliare Definizione betare in cara, nàrrere in cara a unu su male chi at fatu coment’e brigandhodhu e faendhodhu a bregúngia, lígere sa vida, bogare in bregúngia a ccn. Sinonimi e contrari abbirgonzire, afachilare, refaciai Frasi su maridu a boches artas candho ghirabat l'ifachilliabat totu su chi fachiat, ca nanchi fit male fatu ◊ criticabant e ifachilliabant sa miséria a chie la zuchiat pitzicada a costas Etimo srd. Traduzioni Francese reprocher, jeter à la figure Inglese to fling in s.o's face (stg) Spagnolo reprochar Italiano rinfacciare Tedesco vorhalten.

ifritàda , nf Definizione su ifridare Sinonimi e contrari ifriscada | ctr. caentada, imbudhighinada Frasi arratza de ifritada sa chi at fatu de deris a oe!… Etimo srd. Traduzioni Francese baisse de la température Inglese cooling Spagnolo baja de temperatura Italiano abbassaménto di temperatura Tedesco Abkühlen.

ifutíre , vrb: irfutire, sfutiri Definizione pigare a befa, leare in giru Sinonimi e contrari cantonare, irfútere*, strochillai Frasi l'ifutiat nèndheli chi tantu no bi resessiat Traduzioni Francese se payer la tête, se ficher Inglese to pull s.o's leg Spagnolo tomar el pelo Italiano sfóttere Tedesco aufziehen.

igumàrras , nm: irgumarras Definizione bicru o boe marinu; genia de lampada chentza tronu chi si biet atesu su note Sinonimi e contrari bigumarru*, circumarra, giogumarras, gulumarru, vigumarras 2. bidia su Vesúviu a igumarras e a coloriduras sèmpere divèscias (E.Giordano) Terminologia scientifica anar, monachus monachus Traduzioni Francese phoque moine de la Méditerranée, éclair Inglese monk seal, lightning Spagnolo foca monje Italiano foca mònaca, lampo sécco Tedesco Mittelmeer Mönchsrobbe, Blitz.

illabinàre , vrb: illainare, illainari Definizione èssere a iscurrentziadura, fàere alloina, ladamíngiu a brodu, portare s’iscurréntzia e indebbilitare Sinonimi e contrari allainare, atilimai, iscacaredhare, iscussurare 1, tirchinare 2. a tui t'illainat su fragu de sa fà Traduzioni Francese avoir la diarrhée, foirer Inglese to have diarrhoea Spagnolo tener cagalera, tener diarrea Italiano avére la sciòlta, avére la diarrèa Tedesco Durchfall bekommen, Durchfall haben.

illegàdu , agt Definizione chi no est in sa lei, chi no faet su de sa lei Traduzioni Francese hors la loi Inglese outlaw Spagnolo bandido Italiano fuòri légge Tedesco ungesetzlich.

imbucài, imbucàre, imbucàri , vrb: immucare Definizione pònnere in buca; intrare, fàere intrare a unu logu (e fintzes abbojare, atobiare); pigare o cumenciare a fàere calecuna cosa Sinonimi e contrari comentzari, imbrocare, inghitzai, intrae Modi di dire csn: i. una cosa a unu = prenàrelu, ponnerecheli carchi idea in conca; i. una fàula a unu = contàreli fàulas, fàghereli a crere cosas chi no sunt; imbucaisí dogna cosa = crere totu; no ischire da' ube l'i. = no isciri de aundi cummentzai a fai unu trabballu, o una chistioni; i. una surra a unu = surraidhu; imbucare una lítera = betarechela in sa casseta ue collint sa posta in tuca Frasi zughiat in manu unu cantu de pane e imbucadu si che l'at ◊ imbucadichelu custu bículu de pane! 2. sos boes che cherent imbucados in sa tanca ◊ imbucàdeche sos canes in sa malesa a ndhe suguzare sos porcrabos! ◊ at imbucatu un'amica chi no bidiat dae pitzinnia (G.Farris)◊ atacamos unu dae un'ala e unu dae s'àtera e nos imbucamos a mesu caminu (E.A.Bernardini)◊ segunnu inue che imbucat no torrat a presse!◊ Pilighita no bolit imbucari a criari!◊ immuca, immuca: tira sa coldiola e ispigne sa genna! 3. dhi fut imbucada una grandu timoria ◊ est imbucandumí unu fàmini!…◊ bufit una tassixedha, ca dhi fait imbucai apititu! ◊ imbuchit, bengat aintru! ◊ si su dinai nc'est essiu, bolit nai ca est peri imbucau! ◊ lasso sa bidha e imbuco in su caminu ◊ no funtzionat bèni ca dhui at imbucau abba in mesu de is orrollianas 4. at imbucau a castiare, a pròere, a prànghere, a ríere, a chistionare ◊ l'imbucas a bufare dae manzanu: a candho a sero pares un'istratzu! (Tz.Muredda) Traduzioni Francese nourrir à la petite cuillère Inglese to feed, to prompt, to enter, to begin Spagnolo alimentar, embocar Italiano imboccare Tedesco in den Mund stecken, einbiegen.

impannàe, impannài, impannàre , vrb Definizione pònnere impannu, coment'e leare sa vista cun calecuna cosa chi no lassat bíere bene (es. fumu), pònnere in ogos una genia de velu; leare o annapare sa vista cun sa lughe a tropu; a logos, fascare (mescamente nau po pipios piticos) e fintzes carragiare, ammontare, pònnere s'aforru Sinonimi e contrari afuscai, annapai, imbelare, inchelare, infuscai, intelai / alluinai, illughinare / fascai / carragiai / forrare Frasi una nue trista impannadu mi at sa vista (Grolle)◊ sos ojos mios si sunt impannados, sas manos si sunt fatas tremuleas ◊ de néula lu bides impannadu ◊ cussos ammentos li vatuant tristura a su coro impannànneli sos ocros 2. su sole m'impannat ◊ si ant postu sas manos in cara pro no los impannare su sole 3. s’àcua aviendi de sa diga nd’impannat totu su sartu bonu de sa forada de monti ◊ su sartu fut impannau de bestiàmini ◊ su celu fut impannendusì e si fut serrau in totu de s'annúelu Etimo spn. Traduzioni Francese brouiller la vue Inglese to mist (up) Spagnolo empañar Italiano appannare Tedesco verschleiern.

imperaulàre , vrb Definizione foedhare tempus innanti cun ccn. po àere calecuna cosa e giare su foedhu, impromítere Sinonimi e contrari aparagulare 2. chie fit già imperaulada, chie deviat atèndhere in domo, chie si deviat fàghere monza e neune lu cheriat ◊ sa robba mi l'ant chircada in medas e so imperauladu cun paritzos Etimo srd. Traduzioni Francese prendre la parole, passer la parole à qqn Inglese to reserve Spagnolo apalabrar, reservar Italiano prenotare Tedesco vorbestellen.

impressàdu , pps, agt Definizione de impressare; chi tenet presse / avb. a s'impressada = impresse Sinonimi e contrari acodiu, allestridu, impressaridu, impressidu / ttrs. imprissadu | ctr. adasiau, immajonadu 2. sigo, timendhe de mi perdire in buturinos caminendhe impressadu ◊ impressados sezis? tratenide! 3. a s'impressada onzi isperànscia ti che ses gitendhe Etimo srd. Traduzioni Francese qui a de la hâte Inglese hurried Spagnolo presuroso, apresurado Italiano frettolóso Tedesco eilig.

«« Cerca di nuovo