maciamúrru , nm: matemurru, matimurru, matzamurru, matzimurru Definizione genia de supa cun pane o biscotos; pane cotu cun bagna; cosa fata a improdhu, male; matimurru dhu narant fintzes po avolotu, burdellu / fàghere a sa matzimurrina = a coredhu, a improdhu Sinonimi e contrari martiguserzu, matimbródhiu, milciamuredhu / abbunzadura Frasi cussa est genti chi no si acuntentat de papai matzamurru: bolit aligusta! ◊ mammai su civraxu tostau dhu coit a matzamurru 2. e ite ndhe naras de su matemurru chi sunt cumbinandhe sos zòvanos? ◊ custu coju essit unu matimurru! ◊ de totu custu matzamurru iat cumpréndiu ca megàt de si morri de fàmini Etimo itl. Traduzioni Francese soupe de pain cuit avec de la sauce Inglese bread cooked with sauce, mess Spagnolo calandraca, sopa de pan y galletas, barullo Italiano mazzamurro Tedesco eine Brotsuppesorte, Brotbrei mit Tomatensauce, Hudelei, Heidenlärm.

mamúdu , agt, nm: mamutu, mumutu Definizione nau de s'iscuru meda, candho no si biet nudha; iscuru meda, iscurigore Sinonimi e contrari mamucu, mútiu Frasi in s'iscuru mumutu un'ómine s'at pérdiu custa note…◊ custu nche intrat in s'iscuru mamutu de s'irménticu 2. semmus a mumutu a no si biet mancu a irrocare! Etimo srd. Traduzioni Francese nuit noire, noir comme dans un four, noir comme dans la gueule d'un loup Inglese pitch dark Spagnolo obscuro como boca de lobo Italiano bùio pésto Tedesco stockdunkel.

manigiàda , nf: manizada Definizione su manigiare; sa móvia de sa manu po fàere calecuna cosa, fintzes chentza dha fàere de abberu Sinonimi e contrari ammiada, ingestu, mesurada, movitada, tramesada Frasi ti ses che colora ischirchinadu ebbi'ebbia pro sa manizada de duas "capas" e duas "tizetas" 2. si li fato sa manizada, cussu cane si che fuit ◊ ti bastet sa manizada! ◊ sa gente fut totu a manigiadas e a boghes po su piciochedhu a cuadhu ca fut binchendho Etimo srd. Traduzioni Francese signe, geste de la main Inglese wave (of the hand) Spagnolo ademán, seña con la mano Italiano cénno della mano Tedesco Handzeichen.

mannarésu , nm Definizione segure manna Terminologia scientifica ans Etimo itl. mannarese Traduzioni Francese hache (du bourreau), couperet (de la guillotine) Inglese axe Spagnolo hacha, segur Italiano mannàia Tedesco Beil.

maretàre , vrb: ammaretae, maretzai Definizione mòvere che is undhas de su mare Sinonimi e contrari marugliai Frasi su trigu est maretendhe ◊ bido sos fiores maretados ◊ maju bellu in sos campos laorados maretendhe presentat su laore Traduzioni Francese flotter, il y a eu de la tempête ou la tempête a fait rage (v. imp.) Inglese to be wavy Spagnolo olear, encresparse Italiano fluttuare, mareggiare Tedesco wogen.

marína , nf Definizione su mare pruschetotu ororu de sa terra, su prus acanta; genia de corpus militare chi manígiat is naves e andhat peri is mares Frasi Deus a nosu at cuncédiu unu mannu capitali de sa marina a Fonni ◊ deris unu canàriu falat a sa marina, faghe e no faghe die… 2. Sesetu est tenenti de Marina ◊ a Tamasu ndi dh’iant pigau sordau in sa Marina e dh’iant imbarcau cumenti a cannoneri Etimo itl. Traduzioni Francese bord de la mer, marine Inglese coast (line), navy Spagnolo marina Italiano marina Tedesco Meeresküste, Marine.

mèa , agt, prn: mia Definizione agt. e prn. sing. f. de 1ˆ persona sing. chi giaet un'idea de possessu meu, de apartenidura a mimi, a mie, a bortas nau prus che àteru po istima, cun làstima / a./c. a logos sa forma mea currespondhet a sa forma mimi, mimme, mie in cmpl (es. ant faedhau apustis de mea = apustis de mimi, apustis meu) Frasi parto torra pessandhe chin tristesa a cantu ses ciambada, bidha mea ◊ mamma mia bella! ◊ Nostra Segnora mia, azuàdennos bois! ◊ sorre mia, ite ti poto fàghere deo si mancu sos tuos ti ant pótidu azuare? 2. custa domo est sa mia ◊ sa cosa tua a tie, sa mia a mie Etimo ltn. mea Traduzioni Francese ma (adj.), la mienne (pron.) Inglese my Spagnolo mi Italiano mia Tedesco meine, meine, die meine, die meinige.

mediài , vrb: ammediai 1, mediare 1, meriai, meriare, merijare, miriare Definizione nau mescamente de su bestiàmene, passare is oras de sole prus forte, in istade, in su meriagru, istare in s'umbra Sinonimi e contrari acamai, meliagrare Frasi sas berbeghes fint meriendhe suta de sa nughe ◊ candho sa robba comintzat a meriare, comente imbudhighinat sole, che la trubbas a sa sedha, a suta de sos chercos ◊ una piga est mediandhe in d-unu ratu ◊ in s’ora prus cajente de sa die issu est merijandhe Terminologia scientifica pst Etimo ltn. meridiare Traduzioni Francese faire la méridienne, faire la sieste Inglese to have a siesta, to stay in the shade Spagnolo sestear Italiano meriggiare, stare all'ómbra Tedesco im Schatten Mittagsruhe halten.

medràre , vrb Definizione mediare in is maneras de fàere, in su cumportamentu, callai a cerbedhu, imparare a èssere méngius Sinonimi e contrari afrenai, arregulai, insabiai, medrire, moderai Etimo spn. medrar Traduzioni Francese s'assagir, revenir à la raison Inglese to recover one's wits Spagnolo sentar la cabeza Italiano rinsavire Tedesco wieder vernünftig werden.

meliagràre , vrb: ammeriagare, meriaciare, meriacrare, meriagare, miliacrare, miliagrare, miriaciare, miriacrare, miriagare, miriagrare Definizione nau mescamente de su bestiàmene, passare is oras de basca, de sole prus forte, in istade, in su meriagru, istare in s'umbra Sinonimi e contrari ammediai 1, merajare Frasi sos pastores controllant donzi tantu sos masones chi sunt meliagrendhe ◊ in cudhu padentinu de sabucos li piachiat a meriacrare ◊ in custu logu no che at umbras bonas pro miriagrare ◊ s'alveghe miliagrat, baca e bígiu cun sa coa si catzant sa musca Etimo srd. Traduzioni Francese faire la méridienne, faire la sieste Inglese to have a siesta, to stay in the shade Spagnolo sestear Italiano meriggiare, stare all'ómbra Tedesco im Schatten Mittagsruhe halten.

mendigài , vrb: mindhigàre, mindigai, minnicare Definizione pedire sa lemúsina, fàere su pedidore; torrare, o èssere, a míndhigu Sinonimi e contrari lemusinai, pedie, pedulianare, mischinzare / abasciai, amenguai, immenguare, miminare, torrae / arrunzinare | ctr. donai, giare / errichire Frasi a unu mindhigu no li mancat it'e mindhigare ◊ cussos no si abbarrant a mannos a minnicare pasturas e mànnicos dae palas de sos àteros 2. est mindigada sa sustàntzia chi lompit a is fròngias Traduzioni Francese mendier, être en difficultés financières, vivre dans la gêne Inglese to beg, to be in shortage Spagnolo mendigar, vivir en la estrechez Italiano mendicare, èssere in ristrettézze Tedesco betteln, in beschränkten Verhältnissen leben, abgebrannt sein.

mi , prn Definizione prn. de 1ˆ persona sing. siat m. che f. manigiau coment'e cmpl. diretu o indiretu: iscriendho si ponet méngius abbandha candho si narat innanti de su vrb., totu a unu cun su vrb. candho si narat apustis cun imperativu o gerúndiu (postu deosi a úrtimu, dhue at logos chi diventat mia); segundhu su vrb. (prnl.) si ponet chentza un'impreu precisu: mi creu, m'impesso, mi pesso, mi parzo, mi fato (= creo, pentzo, pàrgio, fatzo, ma cun significau distintu de custos verbos) Frasi tue a mie mi ses bidindhe ◊ lèami cun tegus! ◊ bidindhe mi sezis? ◊ dha chistionu e issa parit ca est ascurtendimia ◊ Gesugristu miu, agiudamia tui! ◊ cun custa lepa est fàtzile chi mi sego ◊ seis agiudandhomi totus ◊ credeimia totu su chi seu nendi ca est berus! 2. ite mi ndhe narais? ◊ ita mi fais? ◊ donamidha tui cussa cosa! ◊ mi segu un'arrogu de casu ◊ mi dhu pigu ◊ de cussa cosa no mi nd'apu lassau ◊ chi mi dhu giaes mi dhu leo 3. como tenzo sonnu e mi drommo ◊ mi creu chi no tengas arrexoni ◊ innantis mi pesso, apustis andho ◊ m'impesso deo su mastru! ◊ biu m'eis a fillu miu? ◊ oe mi parzo menzus, mi est essida sa frebba ◊ dhu biu aici a mi fatzu: Custu depit èssi macu! Etimo ltn. mihi, me Traduzioni Francese moi (oggetto e nei complementi retti da prep.), me (termine, in presenza di lo, la, li, le, ne), me (compl.), moi (con un verbo all'imperat. positivo) Inglese to me Spagnolo me Italiano me, mi Tedesco mich (Akk.), mir (Dat.).

mischinzàre , vrb Definizione èssere o istare in mischinzia, a mindhighiu, in su pagu a tropu, in su bisóngiu, àere bisóngiu / m. de… = àere bisonzu de… Sinonimi e contrari arrunzinare Etimo srd. Traduzioni Francese avoir de la pénurie Inglese to be in shortage Spagnolo vivir en la estrechez Italiano avére penùria Tedesco mangeln, in beschränkten Verhältnissen leben, abgebrannt sein.

nce, nche, nchi, nci , avb: che* Definizione avb. chi inditat logu, no sèmpere reale, de una manera pagu precisa, logu indefiniu (foras candho prus ainnanti si narat su foedhu chi inditat custu logu), e prus che àteru giaet un'idea de istesióngiu de ue unu est (o si narat pentzandho a logu atesu de ue unu est) ma podet inditare fintzes acostimentu: s'impreat istacau de su vrb. si est postu innanti, totu a unu cun su vrb. si est nau apustis (e cun prn. puru): bògache custa cosa!, toca, istesianci!, bessinci!, fuliancedhu!, bogancedhu!, ponincedhu!, ghetancedhu!, leachelu!, remonichelu!, picaenchelu!, vatunchelu!, essimichelu, fulliadechedhu!, enclíticu, nau che unícu foedhu cun sa forma verbale Sinonimi e contrari ci / bi, ince Frasi nemos cheret andhare a nche batire sa botza ◊ cracu a perda a sa craba chi si nchi istésiat ◊ cumenti as fatu a nce dhu fai istrebedhai, su cani? ◊ oe nce funt is sindacaos ci nosi axudant ◊ sa bitella ti nce dha podes leare! ◊ si nche fit sichia a irfungudare ◊ su gurutu est astrintu ma nche colas ◊ - A si podet? a che sezis? ◊ nci fúliu is carramatzinas ◊ pentzanci e apustis mi arrispundis! ◊ si depeis essiri, esseidenci! ◊ seu intrada a cudha domu ponendidenchi su nasu torra 2. dennantis a nce pònnere in marina a pè ince boliat peri coràgiu ◊ deo nce pogno sa matessi ispesa ◊ inoghe che cherias tue! ◊ che so essidu in Bono a cumandhu ◊ su pani ponincedhu in sa mesa ◊ e ita nci negótziat innòi? ◊ cussus piscixedhus no abetu prus po nce dhus papai: tengu fàmini! Traduzioni Francese y, , en Inglese there (here) Spagnolo aquí, acá, en este lugar, allá, allí, en ese lugar Italiano ce, ci, ne (avv. di luogo) Tedesco dort, dorthin, hier, da, hierher, da durch, von.

Nostrasennòra, Nostrasignòra , nf Definizione nostra segnora: sa mama de Cristos, cunsiderada mama de is cristianos puru Traduzioni Francese la Vierge Inglese our lady Spagnolo la Virgen Italiano la Madònna Tedesco die Madonna, die Gottesmutter Maria.

odhiólu , nm Definizione sa trota candho est de naschidórgiu, ancora pitica Sinonimi e contrari groli, seju 1, sodhiscu, trotischedha, tzurrita Terminologia scientifica psc Etimo srd. Traduzioni Francese alevin de la truite Inglese fry trout Spagnolo alevín de la trucha Italiano avannòtto della tròta Tedesco junge Forelle.

oldíu , nm: ordidu, ordiu Definizione su filau chi s'isterret de unu ixubru a s'àteru in su telàrgiu (tramítidu in is litzas) po fàere su tessíngiu Sinonimi e contrari odríngiu Terminologia scientifica ts Traduzioni Francese chaîne, ensemble des fils parallèles disposés dans le sens de la longueur d'un tissu Inglese warp Spagnolo urdimbre Italiano ordito Tedesco Kette, Zettel.

orminàre , vrb: urminare Definizione andhare aifatu de is peadas, cricare s'arrastu de bestiàmene, de gente, o fintzes cricare àteru; istare a su passa passa lassandho s'arrastu, catzigandho o imbrutandho su logu, andhare a giru fintzes chentza un'iscopu precisu, tanti po girare Sinonimi e contrari addromare, arrestallai, atratare, ormizare, trassigiai, trateare / chilcare, girai Frasi e ite bi sunt orminendhe, cussos, in su cunzadu nostru? 2. no istes orminendhe ca apo samunadu in terra comogomo! ◊ apo àpidu totu s'ortu orminadu de bestiàmine ◊ finas in sa Luna che ant orminadu ◊ proite no ti assélias, cantu chi istas orminendhe chentza cabu? Etimo srd. Traduzioni Francese traquer, laisser la trace Inglese to leave marks Spagnolo rastrear, dejar huellas Italiano ormare, lasciare le órme Tedesco der Fährte folgen, verfolgen, Spuren hinterlassen.

oscurèssere , vrb: oscurèssiri Definizione fàere o essire iscuru, note, iscurigare Sinonimi e contrari iscurèssere, oscuressire, iscorigai | ctr. abbrèschere Frasi altzat su sole divinu sos astros oscuressendhe Etimo spn. Traduzioni Francese faire nuit, quand la nuit commence à tomber Inglese to darken Spagnolo obscurecer, anochecer Italiano oscurare, farsi bùio Tedesco dunkeln, dunkel werden.

palivalàdu , agt Definizione nau de ccn., chi tenet pecu a is palas, chi dhas portat coment'e a gobba Sinonimi e contrari aggobbedhau, bàdulu, corcobau, giumburudu, palibróchinu, palietadu, paligrobedhatzu, tzumbosu | ctr. ténneru Etimo srd. Traduzioni Francese qui a la cyphose Inglese kyphotic Spagnolo jorobado Italiano cifòtico Tedesco kyphotisch.

«« Cerca di nuovo