maciamúrru , nm: matemurru,
matimurru,
matzamurru,
matzimurru Definizione
genia de supa cun pane o biscotos; pane cotu cun bagna; cosa fata a improdhu, male; matimurru dhu narant fintzes po avolotu, burdellu / fàghere a sa matzimurrina = a coredhu, a improdhu
Sinonimi e contrari
martiguserzu,
matimbródhiu,
milciamuredhu
/
abbunzadura
Frasi
cussa est genti chi no si acuntentat de papai matzamurru: bolit aligusta! ◊ mammai su civraxu tostau dhu coit a matzamurru
2.
e ite ndhe naras de su matemurru chi sunt cumbinandhe sos zòvanos? ◊ custu coju essit unu matimurru! ◊ de totu custu matzamurru iat cumpréndiu ca megàt de si morri de fàmini
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
soupe de pain cuit avec de la sauce
Inglese
bread cooked with sauce,
mess
Spagnolo
calandraca,
sopa de pan y galletas,
barullo
Italiano
mazzamurro
Tedesco
eine Brotsuppesorte,
Brotbrei mit Tomatensauce,
Hudelei,
Heidenlärm.
mamúdu , agt, nm: mamutu,
mumutu Definizione
nau de s'iscuru meda, candho no si biet nudha; iscuru meda, iscurigore
Sinonimi e contrari
mamucu,
mútiu
Frasi
in s'iscuru mumutu un'ómine s'at pérdiu custa note…◊ custu nche intrat in s'iscuru mamutu de s'irménticu
2.
semmus a mumutu a no si biet mancu a irrocare!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
nuit noire,
noir comme dans un four,
noir comme dans la gueule d'un loup
Inglese
pitch dark
Spagnolo
obscuro como boca de lobo
Italiano
bùio pésto
Tedesco
stockdunkel.
manigiàda , nf: manizada Definizione
su manigiare; sa móvia de sa manu po fàere calecuna cosa, fintzes chentza dha fàere de abberu
Sinonimi e contrari
ammiada,
ingestu,
mesurada,
movitada,
tramesada
Frasi
ti ses che colora ischirchinadu ebbi'ebbia pro sa manizada de duas "capas" e duas "tizetas"
2.
si li fato sa manizada, cussu cane si che fuit ◊ ti bastet sa manizada! ◊ sa gente fut totu a manigiadas e a boghes po su piciochedhu a cuadhu ca fut binchendho
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
signe,
geste de la main
Inglese
wave (of the hand)
Spagnolo
ademán,
seña con la mano
Italiano
cénno della mano
Tedesco
Handzeichen.
mannarésu , nm Definizione
segure manna
Terminologia scientifica
ans
Etimo
itl.
mannarese
Traduzioni
Francese
hache (du bourreau),
couperet (de la guillotine)
Inglese
axe
Spagnolo
hacha,
segur
Italiano
mannàia
Tedesco
Beil.
maretàre , vrb: ammaretae,
maretzai Definizione
mòvere che is undhas de su mare
Sinonimi e contrari
marugliai
Frasi
su trigu est maretendhe ◊ bido sos fiores maretados ◊ maju bellu in sos campos laorados maretendhe presentat su laore
Traduzioni
Francese
flotter,
il y a eu de la tempête ou la tempête a fait rage (v. imp.)
Inglese
to be wavy
Spagnolo
olear,
encresparse
Italiano
fluttuare,
mareggiare
Tedesco
wogen.
marína , nf Definizione
su mare pruschetotu ororu de sa terra, su prus acanta; genia de corpus militare chi manígiat is naves e andhat peri is mares
Frasi
Deus a nosu at cuncédiu unu mannu capitali de sa marina a Fonni ◊ deris unu canàriu falat a sa marina, faghe e no faghe die…
2.
Sesetu est tenenti de Marina ◊ a Tamasu ndi dh’iant pigau sordau in sa Marina e dh’iant imbarcau cumenti a cannoneri
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
bord de la mer,
marine
Inglese
coast (line),
navy
Spagnolo
marina
Italiano
marina
Tedesco
Meeresküste,
Marine.
mèa , agt, prn: mia Definizione
agt. e prn. sing. f. de 1ˆ persona sing. chi giaet un'idea de possessu meu, de apartenidura a mimi, a mie, a bortas nau prus che àteru po istima, cun làstima / a./c. a logos sa forma mea currespondhet a sa forma mimi, mimme, mie in cmpl (es. ant faedhau apustis de mea = apustis de mimi, apustis meu)
Frasi
parto torra pessandhe chin tristesa a cantu ses ciambada, bidha mea ◊ mamma mia bella! ◊ Nostra Segnora mia, azuàdennos bois! ◊ sorre mia, ite ti poto fàghere deo si mancu sos tuos ti ant pótidu azuare?
2.
custa domo est sa mia ◊ sa cosa tua a tie, sa mia a mie
Etimo
ltn.
mea
Traduzioni
Francese
ma (adj.),
la mienne (pron.)
Inglese
my
Spagnolo
mi
Italiano
mia
Tedesco
meine,
meine,
die meine,
die meinige.
mediài , vrb: ammediai 1,
mediare 1,
meriai,
meriare,
merijare,
miriare Definizione
nau mescamente de su bestiàmene, passare is oras de sole prus forte, in istade, in su meriagru, istare in s'umbra
Sinonimi e contrari
acamai,
meliagrare
Frasi
sas berbeghes fint meriendhe suta de sa nughe ◊ candho sa robba comintzat a meriare, comente imbudhighinat sole, che la trubbas a sa sedha, a suta de sos chercos ◊ una piga est mediandhe in d-unu ratu ◊ in s’ora prus cajente de sa die issu est merijandhe
Terminologia scientifica
pst
Etimo
ltn.
meridiare
Traduzioni
Francese
faire la méridienne,
faire la sieste
Inglese
to have a siesta,
to stay in the shade
Spagnolo
sestear
Italiano
meriggiare,
stare all'ómbra
Tedesco
im Schatten Mittagsruhe halten.
medràre , vrb Definizione
mediare in is maneras de fàere, in su cumportamentu, callai a cerbedhu, imparare a èssere méngius
Sinonimi e contrari
afrenai,
arregulai,
insabiai,
medrire,
moderai
Etimo
spn.
medrar
Traduzioni
Francese
s'assagir,
revenir à la raison
Inglese
to recover one's wits
Spagnolo
sentar la cabeza
Italiano
rinsavire
Tedesco
wieder vernünftig werden.
meliagràre , vrb: ammeriagare,
meriaciare,
meriacrare,
meriagare,
miliacrare,
miliagrare,
miriaciare,
miriacrare,
miriagare,
miriagrare Definizione
nau mescamente de su bestiàmene, passare is oras de basca, de sole prus forte, in istade, in su meriagru, istare in s'umbra
Sinonimi e contrari
ammediai 1,
merajare
Frasi
sos pastores controllant donzi tantu sos masones chi sunt meliagrendhe ◊ in cudhu padentinu de sabucos li piachiat a meriacrare ◊ in custu logu no che at umbras bonas pro miriagrare ◊ s'alveghe miliagrat, baca e bígiu cun sa coa si catzant sa musca
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire la méridienne,
faire la sieste
Inglese
to have a siesta,
to stay in the shade
Spagnolo
sestear
Italiano
meriggiare,
stare all'ómbra
Tedesco
im Schatten Mittagsruhe halten.
mendigài , vrb: mindhigàre,
mindigai,
minnicare Definizione
pedire sa lemúsina, fàere su pedidore; torrare, o èssere, a míndhigu
Sinonimi e contrari
lemusinai,
pedie,
pedulianare,
mischinzare
/
abasciai,
amenguai,
immenguare,
miminare,
torrae
/
arrunzinare
| ctr.
donai,
giare
/
errichire
Frasi
a unu mindhigu no li mancat it'e mindhigare ◊ cussos no si abbarrant a mannos a minnicare pasturas e mànnicos dae palas de sos àteros
2.
est mindigada sa sustàntzia chi lompit a is fròngias
Traduzioni
Francese
mendier,
être en difficultés financières,
vivre dans la gêne
Inglese
to beg,
to be in shortage
Spagnolo
mendigar,
vivir en la estrechez
Italiano
mendicare,
èssere in ristrettézze
Tedesco
betteln,
in beschränkten Verhältnissen leben,
abgebrannt sein.
mi , prn Definizione
prn. de 1ˆ persona sing. siat m. che f. manigiau coment'e cmpl. diretu o indiretu: iscriendho si ponet méngius abbandha candho si narat innanti de su vrb., totu a unu cun su vrb. candho si narat apustis cun imperativu o gerúndiu (postu deosi a úrtimu, dhue at logos chi diventat mia); segundhu su vrb. (prnl.) si ponet chentza un'impreu precisu: mi creu, m'impesso, mi pesso, mi parzo, mi fato (= creo, pentzo, pàrgio, fatzo, ma cun significau distintu de custos verbos)
Frasi
tue a mie mi ses bidindhe ◊ lèami cun tegus! ◊ bidindhe mi sezis? ◊ dha chistionu e issa parit ca est ascurtendimia ◊ Gesugristu miu, agiudamia tui! ◊ cun custa lepa est fàtzile chi mi sego ◊ seis agiudandhomi totus ◊ credeimia totu su chi seu nendi ca est berus!
2.
ite mi ndhe narais? ◊ ita mi fais? ◊ donamidha tui cussa cosa! ◊ mi segu un'arrogu de casu ◊ mi dhu pigu ◊ de cussa cosa no mi nd'apu lassau ◊ chi mi dhu giaes mi dhu leo
3.
como tenzo sonnu e mi drommo ◊ mi creu chi no tengas arrexoni ◊ innantis mi pesso, apustis andho ◊ m'impesso deo su mastru! ◊ biu m'eis a fillu miu? ◊ oe mi parzo menzus, mi est essida sa frebba ◊ dhu biu aici a mi fatzu: Custu depit èssi macu!
Etimo
ltn.
mihi, me
Traduzioni
Francese
moi (oggetto e nei complementi retti da prep.),
me (termine,
in presenza di lo,
la,
li,
le,
ne),
me (compl.),
moi (con un verbo all'imperat. positivo)
Inglese
to me
Spagnolo
me
Italiano
me,
mi
Tedesco
mich (Akk.),
mir (Dat.).
mischinzàre , vrb Definizione
èssere o istare in mischinzia, a mindhighiu, in su pagu a tropu, in su bisóngiu, àere bisóngiu / m. de… = àere bisonzu de…
Sinonimi e contrari
arrunzinare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
avoir de la pénurie
Inglese
to be in shortage
Spagnolo
vivir en la estrechez
Italiano
avére penùria
Tedesco
mangeln,
in beschränkten Verhältnissen leben,
abgebrannt sein.
nce, nche, nchi, nci , avb: che* Definizione
avb. chi inditat logu, no sèmpere reale, de una manera pagu precisa, logu indefiniu (foras candho prus ainnanti si narat su foedhu chi inditat custu logu), e prus che àteru giaet un'idea de istesióngiu de ue unu est (o si narat pentzandho a logu atesu de ue unu est) ma podet inditare fintzes acostimentu: s'impreat istacau de su vrb. si est postu innanti, totu a unu cun su vrb. si est nau apustis (e cun prn. puru): bògache custa cosa!, toca, istesianci!, bessinci!, fuliancedhu!, bogancedhu!, ponincedhu!, ghetancedhu!, leachelu!, remonichelu!, picaenchelu!, vatunchelu!, essimichelu, fulliadechedhu!, enclíticu, nau che unícu foedhu cun sa forma verbale
Sinonimi e contrari
ci
/
bi,
ince
Frasi
nemos cheret andhare a nche batire sa botza ◊ cracu a perda a sa craba chi si nchi istésiat ◊ cumenti as fatu a nce dhu fai istrebedhai, su cani? ◊ oe nce funt is sindacaos ci nosi axudant ◊ sa bitella ti nce dha podes leare! ◊ si nche fit sichia a irfungudare ◊ su gurutu est astrintu ma nche colas ◊ - A si podet? a che sezis? ◊ nci fúliu is carramatzinas ◊ pentzanci e apustis mi arrispundis! ◊ si depeis essiri, esseidenci! ◊ seu intrada a cudha domu ponendidenchi su nasu torra
2.
dennantis a nce pònnere in marina a pè ince boliat peri coràgiu ◊ deo nce pogno sa matessi ispesa ◊ inoghe che cherias tue! ◊ che so essidu in Bono a cumandhu ◊ su pani ponincedhu in sa mesa ◊ e ita nci negótziat innòi? ◊ cussus piscixedhus no abetu prus po nce dhus papai: tengu fàmini!
Traduzioni
Francese
y,
là,
en
Inglese
there (here)
Spagnolo
aquí,
acá,
en este lugar,
allá,
allí,
en ese lugar
Italiano
ce,
ci,
ne (avv. di luogo)
Tedesco
dort,
dorthin,
hier,
da,
hierher,
da durch,
von.
Nostrasennòra, Nostrasignòra , nf Definizione
nostra segnora: sa mama de Cristos, cunsiderada mama de is cristianos puru
Traduzioni
Francese
la Vierge
Inglese
our lady
Spagnolo
la Virgen
Italiano
la Madònna
Tedesco
die Madonna,
die Gottesmutter Maria.
odhiólu , nm Definizione
sa trota candho est de naschidórgiu, ancora pitica
Sinonimi e contrari
groli,
seju 1,
sodhiscu,
trotischedha,
tzurrita
Terminologia scientifica
psc
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
alevin de la truite
Inglese
fry trout
Spagnolo
alevín de la trucha
Italiano
avannòtto della tròta
Tedesco
junge Forelle.
oldíu , nm: ordidu,
ordiu Definizione
su filau chi s'isterret de unu ixubru a s'àteru in su telàrgiu (tramítidu in is litzas) po fàere su tessíngiu
Sinonimi e contrari
odríngiu
Terminologia scientifica
ts
Traduzioni
Francese
chaîne,
ensemble des fils parallèles disposés dans le sens de la longueur d'un tissu
Inglese
warp
Spagnolo
urdimbre
Italiano
ordito
Tedesco
Kette,
Zettel.
orminàre , vrb: urminare Definizione
andhare aifatu de is peadas, cricare s'arrastu de bestiàmene, de gente, o fintzes cricare àteru; istare a su passa passa lassandho s'arrastu, catzigandho o imbrutandho su logu, andhare a giru fintzes chentza un'iscopu precisu, tanti po girare
Sinonimi e contrari
addromare,
arrestallai,
atratare,
ormizare,
trassigiai,
trateare
/
chilcare,
girai
Frasi
e ite bi sunt orminendhe, cussos, in su cunzadu nostru?
2.
no istes orminendhe ca apo samunadu in terra comogomo! ◊ apo àpidu totu s'ortu orminadu de bestiàmine ◊ finas in sa Luna che ant orminadu ◊ proite no ti assélias, cantu chi istas orminendhe chentza cabu?
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
traquer,
laisser la trace
Inglese
to leave marks
Spagnolo
rastrear,
dejar huellas
Italiano
ormare,
lasciare le órme
Tedesco
der Fährte folgen,
verfolgen,
Spuren hinterlassen.
oscurèssere , vrb: oscurèssiri Definizione
fàere o essire iscuru, note, iscurigare
Sinonimi e contrari
iscurèssere,
oscuressire,
iscorigai
| ctr.
abbrèschere
Frasi
altzat su sole divinu sos astros oscuressendhe
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
faire nuit,
quand la nuit commence à tomber
Inglese
to darken
Spagnolo
obscurecer,
anochecer
Italiano
oscurare,
farsi bùio
Tedesco
dunkeln,
dunkel werden.
palivalàdu , agt Definizione
nau de ccn., chi tenet pecu a is palas, chi dhas portat coment'e a gobba
Sinonimi e contrari
aggobbedhau,
bàdulu,
corcobau,
giumburudu,
palibróchinu,
palietadu,
paligrobedhatzu,
tzumbosu
| ctr.
ténneru
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
qui a la cyphose
Inglese
kyphotic
Spagnolo
jorobado
Italiano
cifòtico
Tedesco
kyphotisch.