oliài, oliàre , vrb Definizione
giare o pònnere is ògios santos a su malàidu, mescamente a su grave morindhosi; fintzes cundhire cun ógiu; rfl. in cobertantza, arrennegare meda
Sinonimi e contrari
estremuntziai,
ozusantare,
pernuliai
Frasi
su preíderu fit oliendhe unu betzu in letu ◊ príderu Nurra, curzat ca mi óliat sa fémina ca est morzendhe! ◊ cuss'ómini est morendisí, dh'ant oliau puru!◊ mi seo immalaidada meda e s'arretore mi at oliau
Etimo
ctl.
oliar
Traduzioni
Francese
donner l'extrème-onction
Inglese
to give the extreme unction
Spagnolo
olear
Italiano
dare l'estrèma unzióne
Tedesco
die letzte Ölung geben.
ozusantàre , vrb Definizione
pònnere, giare is ogiossantos a unu malàdiu
Sinonimi e contrari
oliai,
pernuliai
Frasi
deviat mòrrere dai como a posca, l'aiant fintzamentras ozusantadu e cuminigadu… epuru torresit sanu che pische!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
donner l'extrême- onction
Inglese
to give the extreme unction
Spagnolo
olear
Italiano
dare l'estrèma unzióne
Tedesco
die letzte Ölung geben,
die Krankensalbung geben.
palturíre , vrb: parturire,
parturiri,
pastorire Definizione
nau de fémina príngia, su ndhe fàere su fedu nou
Sinonimi e contrari
iglierare,
infendiai,
insinnigare,
iscendiai,
springiai
Frasi
fortuna a tie e a su segundhu daghi pastoris isetendhe su fizu! ◊ at parturiu e fatu dus pipius totu a una brenti ◊ a parturire a s'ispidale!
Terminologia scientifica
ssl
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
accoucher
Inglese
to give birth
Spagnolo
parir,
dar a luz
Italiano
partorire
Tedesco
gebären.
premiài, premiàre , vrb Definizione
giare su prémiu
Frasi
custu fit unu pastu de premiare pro su cundhimentu
Traduzioni
Francese
accorder un prix
Inglese
to give a prize
Spagnolo
premiar
Italiano
premiare
Tedesco
prämiieren.
prugàe, prugài, prugàre , vrb: pulgare,
purgai,
purgare Definizione
illimpiare, isceberare e bogare a manu s'àliga, sa malesa de mesu de su laore o de css. àtera incúngia (es. s’olia) o cosa; pigare o giare sa purga; illimpiare de is pecaos; foedhandho de is matas de frutu, lassare orrúere su frutu guastu, difetosu / prugae a pilu piticu = bene meda, a fine a fine, a puntinu
Sinonimi e contrari
musinare 1
Frasi
prugai a manu, in mesa, in su ciriu ◊ dae s'Onnipoténtzia divina no si fuit, donzunu est chiliradu: a un'ala su lozu, sa genina, a s'àter'ala su trigu purgadu (Monzitta)◊ si purgat su trigu, s'orzu, sa fae, s'olia ◊ is féminas, piciochedhas e piciochedhus puru,trabballànt a prugai su minerali
2.
po ti prugai comporadí s'olleurrícinu
3.
ti dao su cunfortu de sa cunfescione a manera chi, purgadu dae sos pecados, potas intrare in sos chelos
4.
sa nughe est prugandho: abbàida canta che ndh'at in terra!
Etimo
ltn.
purgare
Traduzioni
Francese
émonder,
purger
Inglese
to clean,
to weed,
tu to give a laxative
Spagnolo
mondar,
purgar
Italiano
mondare,
purgare
Tedesco
reinigen,
säubern,
läutern.
renusciàre , vrb Definizione
lassare, arrefudare calecuna cosa chi s'iat a pòdere fàere, pigare o gosare
Sinonimi e contrari
arrefudai,
renuntziai*
Frasi
pro chi mi apat renusciadu tempus e sorte crudele, so sempre cudhu fidele cumpagnu afetzionadu (G.A.Cossu)
Traduzioni
Francese
renoncer,
refuser
Inglese
to give up
Spagnolo
renunciar,
rehusar
Italiano
rinunziare,
rifiutare
Tedesco
verzichten.
scrèiri , vrb: iscrèdere*,
screri Definizione
lassare o acabbare de crèdere, no crèdere in su sensu de no ibertare prus sa cosa chi unu fut ibertandho / pps. scrétiu
Sinonimi e contrari
disaprensionai,
discrèiri
/
storrai
Modi di dire
csn:
screi a unu = fàghere a manera chi no pesset prus a sa cosa chi fit ispetendhe, fàghere passare s’idea; screisí de una cosa, de unu = ispònnere, no pessare prus a una cosa, a unu
Frasi
no si screat, ca comenti cuberu su dinai ciai apu a èssi puntuali! ◊ pobidha mia depit èssi giai scrétia candu no mi at biu torrendi
2.
at cunvintu e scrétiu genti meda ◊ benemindi de prexu, ca fiat seguru de nd'ai scrétiu is bandidus! ◊ no mi ndi potzu screi, de tui: ti portu iscritu in su coru! ◊ mi femu apuntau, a salias longas, ananti de is liconerias, ma giaja mi nd'iat scrétiu
Traduzioni
Francese
ne plus attendre
Inglese
to give up after a vain waiting
Spagnolo
resignarse
Italiano
sméttere di aspettare dópo aver attéso invano
Tedesco
vergebliches Warten abrechnen.
scuài 1 , vrb: isculai*,
sculai Definizione
coment'e segare su culu o su fundhu, segare una parte de calecuna cosa cunsiderada coment'e s'ala de fundhu; isconciare una cosa; acabbare o firmare de fàere calecuna cosa
Sinonimi e contrari
isciusciai,
isconciare
/
acabbae,
lassai,
sensai
Modi di dire
csn:
scuai un'agu = segaindi su cú, s'ogu, sa parti aundi intrat su filu; scuai bruscerias = iscontzare fatuzos; sculai una fàula = bogare in craru una fàula dendhe a bídere sa veridade
Frasi
muda, dassinuncas scuaus su santuanni! ◊ cussu sculat e fait matzinas ◊ no torris a cumentzai cun custas chistionis, puita sculaus totu ◊ su malàdiu pregàt a Deus de dh'acuntentai de sculai isceti sa vida sua ◊ tocat a ndi fai sculai cussa lei fata mali ◊ chini dhi sculat sa fortuna, a issu, est sa sorga! ◊ assentai bèni sa cosa, assinuncas si sculat su càrrigu e si perdit andendi andendi!
2.
su piciochedhu at sculau de fai a malu ◊ insaras at sculau de arriri ◊ apustis chi iat sculau de niai, Pinóchiu fiat andendu a iscola
3.
una famíglia sculada no fait a dha torrai a missi in fiu!
Traduzioni
Francese
défaire,
annuler,
cesser
Inglese
to undo,
to cancel,
to give up
Spagnolo
deshacer,
dejar
Italiano
disfare,
annullare,
sméttere
Tedesco
zerstören,
zunichte machen,
aufhören.
sidhíre, sidhíri , vrb: tzidhire Definizione
intrare apare, incasciare bene a istrintu (es. linna, pedra), serrare, cràere a sízigu, a forte, tostau, nau de istrégiu fintzes istangiare; mòvere (ma sèmpere cun s'idea de no si mòvere), e mescamente (rfl.) trèmere de assíchidu, de fritu o àteru, a cropu: nau cun arrennegu, fintzes istare firmu, citiu
Sinonimi e contrari
afíere,
sidhai*,
sizire
/
mòere,
sadhiare,
sadhie,
trèmere
Modi di dire
csn:
sidhirisí a ccn. = aferraidhu a istrintu; sidhirisí a sa muda = callare, istare mudos
Frasi
sa porta no sidhit bèni ◊ at sidhiu is dentis ◊ at sidhiu sas barras ◊ sa carrada cun su binu si sidhit
2.
no ti sidhas dae cue, mih! ◊ lu bidia che giaitadu, chentza mancu si sidhire! ◊ si non bollu dèu no si sidhint! ◊ su pitzinnu setziat a de gropas cun su babbu e, si s'àinu si sidhiat, si atacaiat a su babbu istringhinnedhu a bentre
3.
dae sa die chi sos fascistas l'ant menetada si sidhiat a donzi tzocu ◊ si sidhit de su frius
4.
sidhidí a sa muda o ti dongu un'iscutulada de cosa! ◊ Arrosica, ti apu nau a ti sidhiri che sa balla! (A.Murru)
Traduzioni
Francese
cacheter,
tressaillir
Inglese
to seal,
to give a start
Spagnolo
cerrar herméticamente,
atrancar,
sobresaltarse
Italiano
sigillare,
trasalire
Tedesco
versiegeln,
zusammenzucken.
smandronài , vrb Definizione
lassare sa mandronia
Sinonimi e contrari
ismandronire,
spreitzai
| ctr.
ammandronae
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
guérir de sa paresse
Inglese
to give up lazing
Spagnolo
desemperezarse
Italiano
spoltronirsi
Tedesco
sich aufraffen.
spreitzài, spreitziài , vrb Definizione
lassare o bogare sa mandronia, sa preitza
Sinonimi e contrari
ismandronire,
smandronai
| ctr.
ammandronae
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
guérir de la paresse
Inglese
to give up laziness
Spagnolo
desemperezarse
Italiano
spoltrire
Tedesco
die Faulhiet austreiben.
stremessíri , vrb: estremessiri* Definizione
trèmere totu de s'assíchidu, de sa timoria
Sinonimi e contrari
acicai,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ilgirare,
ispantamare,
ispramai,
istrementire,
isturdinare
2.
Maria dh'iat bitu, stremessia de cara, morta in terra fiat istada narendu "O fillu miu!"
Traduzioni
Francese
sursauter
Inglese
to shudder,
to give a start
Spagnolo
estremecer
Italiano
sussultare,
rabbrividire
Tedesco
zusammenzucken,
schaudern.
strufudhíre , vrb Sinonimi e contrari
afutire,
impipai 1,
strafudhai
Traduzioni
Francese
s'en ficher
Inglese
not to give a damn
Spagnolo
pasar
Italiano
fregàrsene
Tedesco
pfeifen (auf).
tremutíre , vrb Definizione
trèmere meda, a forte, che a candho faet terremotu
Sinonimi e contrari
trèmere
Frasi
su terrinu at tremutidu
Traduzioni
Francese
sursauter
Inglese
to give a start
Spagnolo
estremecerse,
moverse
Italiano
sussultare
Tedesco
zusammenfahren.