acoidài, acoidàre , vrb: acoitai,
acoitare,
acuitai,
acuitare,
coidai Definizione
fàere sa cosa in lestresa, cantu prima, a presse
Sinonimi e contrari
apressare,
illestrire,
incoire
| ctr.
istentare
Frasi
s'atóngiu acoidendi pesat unu lentzoru niedhu de nuis ◊ tocat a s'acuitai ca no s'aspetant ◊ issu si fut acoitau a crocai ◊ acoita a torrai! ◊ acoitaisí a si ndi andai! ◊ acoitate ca tenzo de fàchere su pranzu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
presser
Inglese
to hurry
Spagnolo
apresurarse,
darse prisa
Italiano
affrettare,
fare in frétta
Tedesco
sich beeilen.
afiliatàre , vrb: afiliotare Definizione
fàere fine, acabbare impresse de fàere una cosa, nau sèmpere però po candho no si faet
Sinonimi e contrari
atoliare,
spodhai
Frasi
no ndhe afiliotat nudha ◊ si est murrunzadu cun su sótziu ca cussu de cosa no ndhe afiliotat mai ◊ a candho a ti afiliotare bi ndhe cheret!…
Traduzioni
Francese
se dépêcher
Inglese
to hurry up
Spagnolo
darse prisa,
despachar
Italiano
sbrigarsi
Tedesco
sich beeilen.
debrèsse, debrèssi , avb: diabressi,
drabessi Definizione
coitandho, chentza pèrdere tempus
Sinonimi e contrari
allestru,
impresse
/
cdh. dipressa
| ctr.
abbellu
Frasi
si fiat dépiu firmai diabressi, fadiau ca no fiat faina po issu ◊ fetzat debressi!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vite,
à la hâte
Inglese
in a hurry,
soon
Spagnolo
de prisa
Italiano
in frétta,
prèsto
Tedesco
schnell.
férnia , nf: frénia,
frénnida,
vérnia Definizione
idea istrambeca, idea chi benit a conca totinduna, muta mala; fintzes coidu, presse; a logos fintzes arrebbentu de prantu mescamente de pipiu / èssere in frénia = furighedhosu, franedigosu
Sinonimi e contrari
acucada,
bidhídhiri,
brénnia,
meleda
/
mota,
spétzia
/
franédiga,
furighedha
Frasi
li est bénnida sa frénnida de che catzare cudhu ◊ li est bénnida sa frénnida e andhadu est a féminas ◊ oi si dhi est móvia sa férnia e si est postu a trabballai (E.Nieddu)◊ candu dhi movit a férnia cussu nci fúliat totu puru!◊ lassa sa frénia e tene passéntzia!
Etimo
itl.
vernia
Traduzioni
Francese
inspiration
Inglese
inspiration
Spagnolo
inspiración,
prisa
Italiano
ispirazióne,
èstro
Tedesco
Inspiration,
Eingebung,
Erleuchterung,
Einfall,
Laune.
ilboligàre , vrb: ilvoligare,
irbodhiare,
irbolicare,
irboligare,
irvolicare,
isbodhiare,
isboligare,
isvodhiare,
isvoligare,
ivoligare,
sbodhiai Definizione
apèrrere, istèrrere una cosa imbodhigada o fata a lómboru (o a lobos); foedhare de una chistione coment’e ispiegandhodha; rfl., nau de sa manera de fàere sa cosa, fàere impresse, cun lestresa, cun coidau
Sinonimi e contrari
illorigare,
ispirigare,
istèrrere,
istròbere,
istrobillai,
spodhai
/
acoidai,
ispontziai
| ctr.
allomborae,
imbodhiai
/
istentare
Frasi
at isvoligadu s'atzola ◊ si nche at irbolicau sa fardeta ◊ est pensandhe a comente irboligare su filu de sa vida sua
2.
aiat in mente de fàghere unu discursu difítzile e isvoligadu cun chentu lemas, ma posca at timidu chi l'apataiant in calchi modu cun su professore
3.
si no t'irbóligas ti lasso e mi che andho! ◊ cheret chi nos isvodhiemus si cherimus fàghere a tempus! ◊ bi sunt cudhos chi pro s'irboligare de chistiones e pilisos truncant in curtzu: si fuint!◊ cosa de nudha a l'irbolicare sa pràtica de un'amicu suo in ufíssiu!…
Traduzioni
Francese
dérouler,
démêler,
déployer,
se dépêcher
Inglese
to unwind,
to roll into a ball,
to lay,
to hurry up
Spagnolo
devanar,
extender,
darse prisa
Italiano
svòlgere,
dipanare,
distèndere,
spicciarsi
Tedesco
abwickeln,
ausbreiten,
sich beeilen.
illestríre , vrb: illistrire Definizione
fàere prus lestru, impresse, fàere sa cosa in lestresa, cantu prima
Sinonimi e contrari
acoidai,
allestai,
allestrire,
apressare,
apressibbiri,
illestrare,
incoire
| ctr.
istentare
Frasi
comintzeit a timire e illestreit su passu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
accélérer
Inglese
to quicken
Spagnolo
darse prisa
Italiano
sveltire
Tedesco
beschleunigen.
imprèsse, imprèsses, imprèssi , avb Definizione
in presse, in manera lestra, in pag'ora, chentza istentare, chentza ibertare
Sinonimi e contrari
acoitu,
allestru,
debresse,
pressispressis
| ctr.
abbellu
Modi di dire
csn:
a s'impresse = coitendhe, in lestresa; nàrrere, fàghere una cosa i. e coita = impresse impresse
Frasi
arvesche impresses cras e pone s'amore in su coro de totus! ◊ sa pisedhutza morzeit impresse, campeit una chida ebbia ◊ acota impresse sas cosas tuas, gàrriga totu e punna de torrare!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vite
Inglese
hastily
Spagnolo
de prisa,
rápido
Italiano
prèsto,
in frétta,
rapidaménte
Tedesco
schnell.
mòere , vrb: mòfere,
mòghere,
mòvere,
movi,
mòviri Definizione
cambiare posidura, portare de unu logu o tretu a un'àteru, murigare; fàere cambiamentu, abbiare unu dolore; tzucare, rfl.pònnere in camminu, fàere viàgiu; fàere impresse / ind. pres. 3ˆ p. sing. mofet, moghet; cong. 2ˆ p. pl. moghetzas, movetzas; pps. móvidu, mófitu, mófiu
Sinonimi e contrari
irmoventare
/
andai,
bènnere,
caciare,
cambiai,
suncai,
tocai 1
/
coidai
| ctr.
firmai
Modi di dire
csn:
mòviri s'istògumu = buluzare, fàghere a gana mala; movirisí po ternura = àere dolu, fàghere làstima; èssere a su moe moe = moindhe, pagu frimmu, candho goi candho gai; moindhe (nau de cosa chi si movit cun fuliesa manna) = frusiendi (bíere "múere")
Frasi
moe cussa pedra! ◊ sa pudheca est maseredha, mancu si movit candu dha tocas! ◊ su cane est moindhe sa coa ◊ moediche dae cue! ◊ non cherzo andhare in ancas chi mofent pro abbitúdine (L.Loi)◊ boe betzu, isfinidu, fadicadu, no si mofet ◊ a sa cosa prantada li cheret móida sa terra ca creschet de prus ◊ scerada est sempri crocada, non si podit movi, mancu pesai de su letixedhu ◊ no bos moghezas finas chi torro!
2.
sa borta chi mi funta móvius is genugus fui abarrada sétzia unas cantu diis ◊ su tempus est móvidu, est moindhe ◊ no lu moent nen diàulos e nen santos candho si che tzacat un'idea in conca! ◊ sas berbeghes cherent móidas a pàschere
3.
moe cun megus a cumandhu! ◊ mira ca soi fendi sa lómpia agante de Luiginu, po intendi si cras movit a Castedhu ◊ de meriadorzu movet su masone in paschimenta ◊ arguai a tibe chi ti mogas!
4.
zuto una dente a su moe moe: at a èssere menzus chi mi ndhe la feta tirare ◊ ti as a mòere carchi dente manighendhe cussa peta tosta!
5.
mòfeti, sinono torrat a rosinare e nos infundhimos! ◊ mòedi, mih, ca no bi at ora! ◊ toca movidindi ca tèngiu fàmini!
Etimo
ltn.
movere, moere
Traduzioni
Francese
bouger,
remuer,
déplacer,
détourner (dissuadere),
se dépêcher
Inglese
to move,
to shift
Spagnolo
mover,
desplazar,
moverse,
darse prisa
Italiano
muòvere,
movimentare,
spostare,
smuòvere,
sbrigarsi
Tedesco
bewegen,
versetzen,
umstellen,
verrücken,
aufbrechen,
sich beeilen.
pinnícu , nm: apinnicu Definizione
idea, pentzamentu po calecuna cosa in su sensu de tènnere presse, incuru, contivígiu, coment'e timendho o isperandho
Sinonimi e contrari
apensamentu,
apinioni,
arraolu,
cimbella,
intabatzu,
pedine,
pestighinzu,
presse,
spinnicu
| ctr.
descuidu,
ispinnicu
Frasi
tue no as pinnicu de valoldia peruna (A.Paba)◊ ca isco cantu l'amas intendho su pinnicu chi as ◊ mi che cherzo bogare custu pinnicu ◊ tene pinnicu de ghirare, no mi fetas iscrere! ◊ si est cuntentu est fora de pinnicu ◊ su pinnicu de torrare in Sardigna no mi che est isparidu ◊ a ti ndh'intrat de pinnicu!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
empressement
Inglese
promptness
Spagnolo
apremio,
prisa
Italiano
sollecitùdine
Tedesco
Eifrigkeit.
prèssa 1 , nf, nm: presse,
pressi Definizione
bisóngiu de acoitare, de no istentare, de no pèrdere tempus, manera de fàere a sa lestra, in paga ora, fintzes pentzamentu, idea o ispédhiu de fàere lestros, de coitare / min. pressixedha, nau mescamente in su sensu de p. manna, meda, tropu
Sinonimi e contrari
acaloramentu,
acoitamentu,
coidade
/
cdh. prissichina,
ttrs. imprissamentu
Modi di dire
csn:
leàresi p. = tènnere presse; de pressi, in presse (debressi, impresse), in presses = deretu, coitendhe; èssere impresse = impressidu, tènnere coidadu meda, faghindhe a sa lestra; pònnere p. a unu = apretare, dimandhare de o obbrigàrelu a fàghere lestru, coitendhe, luego; a presse = de innòi a unu pagu, chentza istentare, luegus; pressis pressis = de inoghe a un'iscuta, de inoghe a pagu
Frasi
tenzo presse de arare ca sinono sa terra si che intostat ◊ aisti presse e ti ndhe ses andhadu ◊ eh, una pressixedha chi tenit!…◊ no ti pighit su pressi! ◊ za no ti bochit sa presse, a tie, irmasionadu! ◊ Pepe, sa presse la deves lassare: no podes sendhe topu andhare a fua! (R.Marras)◊ ti at a bociri sa pressi… paris unu tostoinu trebiu! ◊ dèu no pòngiu pressi ◊ pòneli presse, ca sinono si la leat a lecuancas! ◊ don Moritu puru già podet fàghere piús in pressa! ◊ bae, si tenes presse coladiche!
2.
a presse tocat a binnennare ca sa ua est cota ◊ faghe impresse, che si mai ndhe apas fatu! ◊ mancari impresse sia, un'iscuta mi apo a sere
Cognomi e Proverbi
prb:
chini errat po sa pressi si pentit bèni addàsiu
Etimo
ltn.
presse
Traduzioni
Francese
hâte
Inglese
hurry
Spagnolo
prisa
Italiano
frétta
Tedesco
Eile.
remenàre , vrb: reminare,
riminare Definizione
giàresi a fàere, mòvere, andhare in crica de fàere, cricare de coitare, pònnere contivígiu po fàere sa cosa
Sinonimi e contrari
apichiare,
atoliare,
ghilghisare,
impiciai,
impressighinire,
isbrigai,
isvirghinzare,
reminire,
spodhai
Frasi
solu daghi s'arrejonu che torreit a su carvone resesseit a si reminare in su de nàrrere e a ispiegare pilu pilu comente si faghiat ◊ mi frimmo e bido duos reminendhe de si acostare a nois in disizu ◊ faghiant sas laoreras a su rémina rema cun fadiga (Grolle)◊ chin su casifítziu prenu si deviat reminare ◊ li fit assénnita chin su chicaju e si no si fit reminata a nche brincare sa gianna l'aiat sinnata male
Traduzioni
Francese
se dépêcher,
s'appliquer
Inglese
to devote oneself,
to hurry up
Spagnolo
darse prisa,
entregarse
Italiano
sbrigarsi,
impegnarsi
Tedesco
sich bemühen.
remínu , nm: riminu Definizione
genia de ibertu, lestresa, coidau chi si ponet po fàere sa cosa, a bortas fintzes tropu
Sinonimi e contrari
coidade,
coidu,
impenza,
oloidura,
pressi,
tarea
/
furighedha
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
hâte,
sollicitude,
zèle
Inglese
care,
engagement
Spagnolo
prisa,
urgencia,
cuidado
Italiano
premura,
sollecitùdine,
impégno
Tedesco
Eile,
Raschheit,
Eifer.