arrexinài , vrb Definitzione
pònnere o betare arraighinas
Sinònimos e contràrios
abbrabai,
arradichinare,
tènnere
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
prendre racine
Ingresu
to root
Ispagnolu
arraigar
Italianu
radicare
Tedescu
Wurzel schlagen.
arrexinàlla arraixinàlla
arréxini arraíxini
arréxini 1, arrexíni arraígini
arréxini 2 , nm, nf: arríghina,
arríghini,
arrígini,
arrixi,
arríxini,
errígina,
réxini 2 Definitzione
bobboitedhu minudu, laditu, in colore de castàngia, chi ponet a is animales e dhis suspit su sàmbene: candho creschet e si tzatzat paret unu pibionedhu in colore de chinisu e si narat cradenanca, cadanca: est perigulosu ca si si atacat a su cristianu dhi podet pònnere infetu grave
Sinònimos e contràrios
erichina*,
cadanca,
ferríchina,
tzeca
Terminologia iscientìfica
crp, ixodes ricinus, haemaphysalis punctata, h. sulcata, rhipicephalus sanguineus, r. bursa
Tradutziones
Frantzesu
tique
Ingresu
tick
Ispagnolu
garrapata
Italianu
zécca canina
Tedescu
Holzbock.
arrexinósu , agt Definitzione nau de ccn., chi tenet arraighinas, chi connoschet is costumas de sa gente Frases ajaja mia est bècia ma arrexinosa e codosca Ètimu srd.
arrexòla arragiòla
arrexonàda arrejonàda
arrexonài arragionàre
arrexonaméntu arregionaméntu
arrexonàre arragionàre
arrexòne, arrexòni arraxòni
arrexoníu , agt Definitzione nau de ccn., chi foedhat, chi arrexonat Sinònimos e contràrios arrejonadu, arresionadore, rexoníulu Ètimu srd.
arrexónu, arréxonu arragiónu
arrèzere arrègere
arrézidu , pps Definitzione de arrèzere Sinònimos e contràrios arréscidu Frases un'àscia de ossu li fit arrézida in bula.
arrezístu , nm: registru* Frases abbaidade ite ant iscritu in s'arrezistu!
arrezòla arragiòla
arrezólu arrentzólu
àrria , nf Definitzione su filuverru chi ponent a lóriga intrau in su murru de su procu po no forrogare Sinònimos e contràrios nasedhu 3 Ètimu srd.